Pagina principală
 Centru


Traduceri:

Català
Ελληνικά
English
Español
Italiano
한국어 / Hangugeo
Português
Srpski
中文 / Zhōngwén

                                        

Alte pagini:

Sociologie

Notiţe Curs

Module

Harta site-ului

Cuvinte cheie

Contact

Documente utile

Link-uri utile

EVOLUŢIA CULTURALĂ

Aplicarea ideilor lui Darwin în cultură şi societate

de către Phil Bartle, PhD

tradus de Claudia Marinas


Note de curs

Nu numai supravieţuirea dar şi creşterea şi dezvoltarea celor mai mulţi se potrivesc

Charles Darwin, persoana responsabilă de conceptul evoluţiei, este încă insultat în ziua de azi de creaţioniştii care cred că biblia le spune că Dumnezeu a creat universul exact aşa cum este în loc să-l lase să crească şi să se dezvolte. Dar noi, nu vom intra în această polemică ci ne vom limita mai degrabă la ce putem observa decât la ce cred oamenii.

În căutările noastre în a înţelege schimbarea socială, este util să ne folosim de ideile lui Darwin, şi să vedem câte se aplică societăţii şi culturii.

În timp ce un mobilizator încearcă să influenţeze direcţia schimbării sociale, evoluţia presupune că desăvârsirea cu succes a schimbărilor depinde de supravieţuirea şi utilitatea lor în a permite instituţiilor sociale să supravieţuiască şi să se reproducă la randul lor, ceea ce este cu totul altceva decat o schimbare planificată.

Darwin s-a concentrat pe fiinţe vii, plante şi animale, când a dezvoltat conceptul de evoluţie.  Acesta se bazează pe ideea că fiinţele vii chiar se schimbă din diferite motive, dar se vor perpetua doar acele modificări care permit organismului să supravieţuiască şi să se reproducă, şi doar acele schimbări care aduc un avantaj clar organizaţiei care îi poate permite să crească numărul membrilor săi.  El nu a studiat cum s-au petrecut schimbările dar ne gândim la acestea ca la mutaţii care sunt întâmplătoare şi imprevizibile.

Se poate, deci, aplica această abordare lucrurilor care nu se reproduc prin gene?  Societăţii sau culturii?

Se pare că da.  Structurile sociale şi instituţiile ajută Homo Sapiens să supravieţuiască şi să se dezvolte.  Chiar şi după ce utilitatea lor s-a terminat, pot continua să existe, până când devin un obstacol în calea reproducerii.  Instituţiile noi care apar, şi schimbările în instituţiile existente, vor continua să existe atâta timp cât nu generează incapacitatea grupului de reproducere.

Câteva instituţii sociale noi sau modele de interacţiune ajută cultura şi purtătorii săi umani să fie mai competitivi şi să se reproducă cu mai mult succes.  Astfel, deşi se transmit mai degrabă simboluri decât gene, principiile evoluţiei lui Darwin se pot aplica evoluţiei societăţii şi culturii.

În această paralelă, apoi, probabil că deviaţia poate fi comparată cu o mutaţie.  Dacă deviaţia nu serveşte unui scop social nu se perpetuează.  Dacă deviaţia creşte şansele unui grup de oameni să supravieţuiască şi să fie mai competitivi atunci aceasta va fi dusă mai departe.

Trebuie să fim atenţi, totuşi, să nu amestecăm biologicul cu culturalul.  Dacă vorbim despre evoluţie culturală atunci vorbim despre simboluri şi interacţiuni, în vreme ce dacă vorbim despre evoluţie biologică atunci vorbim despre gene.

––»«––
Dacă folosiţi informaţiile de pe acest site, vă rugăm citaţi autorul(ii)
şi faceţi referire la linkul www.cec.vcn.bc.ca
Acest site este găzduit de către Vancouver Community Network (VCN)

© Drepturi de autor 1967, 1987, 2007 Phil Bartle
Web conceput de Lourdes Sada
CSS: Ana Maria Mădălina Panait
––»«––
Ultima actualizare: 2012.07.12

 Pagina Principala