Logo-ul UNCHS
Saracia, Participarea si Imputernicirea Guvernamentala
APENDICE
SUMARUL METODELOR SI DESIGNULUI DE CERCETARE
Logo-ul Natiunilor Unite
de
Gert Lüdeking, Coordonator de Program
Christopher Williams, Coordonator de Program de Cercetare
traducere de Ioana Ciobotea

English version of this document Este documento en español A versão portuguesa deste documento Română
CUPRINS

APENDICE: SUMARUL METODELOR SI DESIGNULUI DE CERCETARE
 .  (A) Intrebari in legatura cu dirijarea cercetarii
 .  (B) Cadrul cercetarii
 .  (C) Masurarea evolutiei conceptelor de-a lungul timpului 
 .  (D) Examinarea Validitatii, Relevantei si Contributiei PDC
 .  (E) Analiza modului in care Programul SI Conceptele Aplicate Reduc Saracia 
 

Linkuri cu:

TITLU SI INTRODUCERE:
SUMAR EXECUTIV
17 CONCLUZII ALE CERCETARII
INTRODUCERE
Multumiri

PARTEA I: CONCLUZII ALE CERCETARII, LECTII INSUSITE, RECOMANDARI
 .  (A) Eficacitatea si relevanta strategiilor aplicate in vederea reducerii saraciei
 .  (B) Participarea Comunitatii si Managementul Comunitatii
 .  (C)Concluzii ale Imputernicirii Guvernamentale a Actiunii Comunitare
 .  (D) Descentralizarea, Imputernicirea si Organizarea Comunitatii:
          Variatii in Africa si America Latina

PARTEA a II-a  IMPLICATII PENTRU UNCHS (HABITAT)
 .  (A) O Strategie Integrata pentru Dezvoltarea Urbana
 .  (B) Coordonarea si Colaborarea Initiativelor Operationale ale UNCHS (Habitat) 
 .  (C) Viziunea strategica in privinta habitatului: Corelarea pozitiilor normative cu strategiile operationale
 .  (D) Invatarea si Consolidarea Cunostintelor in vederea Formularii Metodelor si realizarii de Advocacy
 .  (E) Contributia la o Campanie Globala privind Guvernarea Urbana
 .  (F) Strategii aplicate pentru Diseminarea Concluziilor Cercetarii catre alti Parteneri
 .  (G) Cercetarea in viitor

APENDICE: SUMARUL METODELOR SI DESIGNULUI DE CERCETARE
 .  (A) Intrebari in legatura cu dirijarea cercetarii
 .  (B) Cadrul cercetarii
 .  (C) Masurarea evolutiei conceptelor de-a lungul timpului
 .  (D) Examinarea Validitatii, Relevantei si Contributiei PDC 
 .  (E) Analiza modului in care Programul SI Conceptele Aplicate Reduc Saracia 

 .
APENDICE: SUMARUL METODELOR SI DESIGNULUI CERCETARII

(A) Intrebari in legatura cu dirijarea cercetarii

Proiectul de Cercetare a nivelului de saracie (1995-1998) derulat de UNCHS (Habitat)/Institutul de Studii Sociale (ISS), este un studiu care analizeaza experientele Programului de Dezvoltare Comunitara (PDC) in sapte tari pe o perioada de zece ani (1986-1996).  Cercetarea examineaza in ce mod conceptele folosite in cadrul programului: participarea comunitatii, managementul comunitatii, si imputernicirea guvernamentala -- au fost traduse in instrumente practice si cat de eficiente au fost aceste instrumente in reducerea saraciei.   Studiul analizeaza, de asemenea, cum au evoluat conceptele aplicate: cum si-a revizuit Programul conceptele si instrumentele corespunzatoare pe parcursul a zece ani. In plus, cercetarea compara cum PDC a folosit aceste concepte cu modul in care ele au fost aplicate de alte organizatii si institutii.  Prin aceasta comparatie studiul incearca sa determine validitatea, relevanta, si contributia abordarii dezvoltarii comunitatii a UNCHS (Habitat).

Analizarea acestor aspecte, precum si a altora corelate, este organizata in patru intrebari vizand dirijarea cercetarii:

(B) Cadrul cercetarii

Nu este usor de raspuns celor patru intrebari ale studiul de cercetare, deoarece concepte precum participare, management si imputernicire sunt complexe si ambigue .  Aceste concepte au semnificatii diferite pentru diferiti oameni in diferite momente.  De aceea e complicat de analizat modul in care au fost ele practicate si cum au evoluat de-a lungul timpului.   Complexitatea termenilor complica, de asemenea, efortul de a determina cum au contribuit la imbunatatirea asezarilor urbane si la sporirea calitatii habitatului.

Din aceste motive, pentru a face fata compelxitatii conceptelor, studiul se bazeaza pe o cadru analitic.   Cadrul analitic este ca un fel de harta care permite cercetatorilor sa defineasca ce se intelege prin participare a comunitatii, management al comunitatii si imputernicire guvernamentala.   El ofera cercetatorilor un instrument de comparare a conceptelor in diferite tari, si de comparare a modului in care comunitatile, formele locale de guvernale si responsabilii cu intocmirea procedurilor au aplicat aceste concepte in contexte extrem de variate.

Cadrul analitic face conceptele respective mai usor de gestionat.   Nu analizeaza numai ideile de participare, management si imputernicire la modul general, ci si elementele care constituie fiecare concept in parte.   De exemplu, participarea comunitatii contine elemente de conducere si organizare a comunitatii, sau diferente in functie de sex.  Managementul comunitatii contine elemente de planificare, monitorizare, mobilizare a resurselor.   Si imputernicirea guvernamentala contine elemente de planificare, de finantare, si elemente administrative.

Cadrul analitic merge si mai departe si desface fiecare din aceste elemente in seturi de aspecte mai detaliate. Aceste aspecte ajuta la definirea calitatii elementelor.  De exemplu, daca ne intereseaza sa analizam conducerea comunitatii, am dori sa stim caracterul si calitatea conducerii.  Este conducerea comunitatii democratica?  Este rezultatul unor alegeri tinute de membrii comunitatii?  Deciziile luate de catre conducere reflecta cu adevarat dorinta majoritatii rezidentilor din asezarea respectiva?

Elementele si aspectele ajuta la stabilirea semnificatiei fiecaruia dintre cele trei concepte, desi ele nu masoara conceptele respective.  Cadrul ajuta la o analizare si mai in profunzime.  El include un set de indicatori pentru fiecare aspect.   Indicatorii masoara ceea ce studiul numeste "aprecierile calitative". Sa ne intoarcem la exemplul participarii comunitatii.  E important de aflat daca este o conducere democratica. Mai mult, trebuie sa cunoastem nivelurile la care se iau deciziile democratice si nivelurile responsabilitatii conducerii, pentru a putea masura daca aceasta este intr-adevar democratica.  De aceea, cadrul analitic al cercetarii include peste 400 de indicatori care ajuta la masurarea aspectelor corespunzatoare elementelor incluse in participare, management si imputernicire.

Inarmati cu un cadru analitic corespunzator, detinand elemente, aspecte si indicatori, cercetatorii sunt intr-o pozitie solida pentru a putea examina: (i) cum au evoluat aceste concepte (de-a lungul timpului si in diferite tari), (ii) comparatii cu literatura de specialitate, si (iii) cat de eficiente au fost ele in reducerea saraciei.
 

(C) Masurarea evolutiei conceptelor de-a lungul timpului

Cadrul studiului de cercetare ofera un excelent cadru de referinta pentru masurarea modului in care conceptele au fost aplicate si au evoluat de-a lungul timpului.  Serveste pe post de "plasa" cu care cercetatorii pot captura si organiza larga diversitate de practici si activitati realizate de PDC si partenerii acestuia in cele sapte tari, incepand cu 1988. Studiul  "arunca" aceasta "plasa" in fiecare dintre aceste tari, initial la initierea implementarii proiectului, ulterior in diferite momente cheie pana in 1996 inclusiv. Prima "aruncare" la inceputul proiectului ofera un punct de referinta pentru compararea cu perioadele ulterioare.

Studiul, ca parte a gestiunii initiale a conceptelor si practicilor, documenteaza de asemenea conditiile economice, sociale, si politice in fiecare din tarile respective.   Cercetarea incearca sa determine ce fel de "teren de joc" reprezentau tarile respective, cand, impreuna cu UNCHS (HABITAT) au incercat sa testeze, aplice si sa dezvolte conceptele de participare comunitara, management comunitar si imputernicire guvernamentala.   Factori care au un impact asupra conceptelor includ proceduri de ajustare structurala, programe nationale de descentralizare, mandate constitutionale pentru participarea populara, o traditie istorica a miscarilor sociale si a organizarii comunitatii, introducerea politicii multipartite, scaderea rapida a preturilor produselor de prima necesitate, o urbanizare in continua crestere etc

In 1996, echipe nationale locale de cercetare din fiecare din aceste tari au folosit cadrul analitic si analiza corespunzatoare a conditiilor sociale si economice pentru a documenta evolutia conceptelor si aplicatia lor practica.   Cercetarea lor a fost consolidata in rapoarte nationale, sapte in total, cate unul de fiecare tara investigata.  Echipele de cercetare s-au bazat pe surse secundare, cum ar fi documentatia proiectului, materiale de training, rapoarte analitice, si rapoarte ale seminariilor.  Cercetatorii au completat aceste date prin realizarea de interviuri selective cu personalul proiectului si partenerii din organizatii non-guvernamentale si din guvernul central si local.

Spre sfarsitul anului 1996, echipa coordonatoare a cercetarii, avand baza la Institutul de Studii Sociale (ISS), a pregatit un raport de sinteza avand la baza rapoartele din cele sapte tari.   Raportul de sinteza ofera o cuprinzatoare imagine de ansamblu a Programului de Dezvoltare Comunitara derulat de UNCHS (Habitat).  El prezinta diferentele importante nationale si regionale, si identifica tendinte cheie ale modului in care conceptele au fost aplicate si in care au evoluat de-a lungul timpului.
 

(D) Examinarea validitatii, Relevantei si Contributiei PDC

Intelegerea importantei eforturilor UNCHS (Habitat) de-a lungul a zece ani pentru a avansa concepte de dezvoltare a comunitatii, necesita cunoasterea modului in care alti activisti, specialisti si factori de decizie politica au aplicat aceste concepte  Cel mai direct mod de a obtine aceste cunostinte este studierea in literatura de specialitate a notiunilor de participare a comunitatii, management comunitar si imputernicire guvernamentala.  Un compus al publicatiilor ofera baza unei comparatii intre acestea si PDC.  Aceasta este intelegerea modului in care munca Forului Central pentru dezvoltarea comunitatii ofera un "ansamblu de solutii".

In 1996, echipa de coordonare a studiului de la Institutul de Studii Sociale (ISS) a pregatit doua rapoarte de expertiza separate ale publicatiilor de specialitate.   Primul s-a axat pe participarea comunitatii si managementul comunitatii.  Raportul identifica primele aplicatii ale dezvoltarii comunitatii si prezinta tendinte si tipare din literatura pana la momentul actual.  Dat fiind volumul de publicatii si numarul mare de agentii internationale de cooperare in vederea dezvoltarii care promoveaza dezvoltarea comunitatii, raportul nu poate acoperi toata gama de informatii.  El face mai degraba o trecere in revista selectiva a literaturii respective, punand accent pe publicatiile generale ale agentiilor coordonatoare si ale mediului academic.

Cel de-al doilea raport este o trecere in revista a imputernicirii guvernamentale.  Aceasta trecere in revista reprezinta o noutate prin aceea ca face apel la publicatii de o mare diversitate si incearca sa consolideze baza de cunostinte intr-un subiect relativ nou.  Raportul incorporeaza informatii din publicatii referitoare la administratia publica, descentralizare, privatizare, ajustare structurala, guvernare, precum si dezvoltare comunitara.  Ca si primul raport, este o trecere selectiva in revista a conceptului de imputernicire.  Ea foloseste ca numitor comun publicatii relevante referitoare la dezvoltarea asezarilor urbane si a managementului urban.

In 1997, echipa de coordonare a studiului a pregatit un raport aditional care confrunta munca realizata de UNCHS (Habitat) cu ansamblul solutiilor cunoscute in domeniu. Raportul juxtapune referatele diferitelor publicatii cu raportul de sinteza asupra evolutiei conceptelor aplicate de catre program.   Raportul demonstreaza (vezi Partea a II-a) ca Forul Central este la paritate in ceea ce priveste participarea comunitatii, si mult superior in ceea ce priveste managementul comunitatii si imputernicirea guvernamentala.
 

(E) Analizarea modului in care programul SI Conceptele Aplicate Reduc Saracia

Dintre toate intrebarile puse de aceasta cercetare, cea mai mare provocare o reprezinta chestiunea "eficacitatii" (intrebarea "c"). Cum determini daca, si in ce masura s-a redus nivelul de saracie, asezarile urbane au fost imbunatatite, si calitatea habitatului a crescut.

Sa incepem cu o afirmatie legata de reducerea saraciei:

Afirmatia prezinta de fapt doua aspecte: Studiul cerceteaza nu numai daca PDC aplica conceptele mentionale, dar si daca conceptele (asa cum sunt ele aplicate) reduc saracia.  Sunt cercetate atat conceptele cat si programul.

Ilustrarea Afirmatiei cu o schema conceptuala:

       Imputernicirea guvernamentala 
         (national/macro) 
            >>   >> 
       >>            >> 
    >>                  >> 
 >>                  Imputernicirea guvernamentala
Interventia PDC .......Guvernul local ..........Reducerea saraciei
                            (mezo)             Imbunatatirea asezarilor urbane
                                >>                   >>
                                   >>             >>
                                       >>    >>
                              Participarea Comunitatii
                                Managementul Comunitatii 
                                   (local/micro)
Schema prezinta doua fenomene: nivele de interventie si fluxul directional al analizei.  La nivel national, Programul urmareste macro-interventii prin aplicarea conceptului de imputernicire guvernamentala (cu accent pe strategiile pentru programele de descentralizare).  La nivelul guvernarii locale PDC intreprinde interventii de nivel mediu, tot prin aplicarea conceptului de imputernicire guvernamentala. Iar la nivelul asezarilor umane, PDC realizeaza micro-interventii prin aplicarea conceptelor de participare a comunitatii si management al comunitatii.

Schema prezinta fluxul directional al analizei in doua moduri: direct si indirect.  Liniile punctate indica fluxul direct al analizei de la interventia PDC spre conceptele aplicate, si spre reducerea saraciei si imbunatatirea asezarilor urbane.   Sagetile indica fluxul indirect al analizei de la interventia PDC spre reducerea saraciei.  Schema ilustreaza cu sageti ca impactul PDC asupra reducerii saraciei este indirect.  Programul a intervenit secvential la nivele multiple (mai intai la nivel guvernamental, apoi la nivelul autoritatilor locale, si in cele din urma la cel al asezarilor urbane.  Efectul combinat al acestor interventii multiple s-a resimtit in conditiile de viata si de munca ale gospodariilor cu venituri reduse din respectivele asezari umane.

Cum se poate testa afirmatia:

Definirea saraciei: In ceea ce priveste saracia, studiul se bazeaza pe definitiile recunscute pe plan international ale Programului de Dezvoltare al Natiunilor Unite (UNDP).  Acestea includ indicatori care masoara nu numai veniturile, dar si tiparele de consum si realizarea de bunuri.   Indicatorii saraciei masoara, de asemenea, calitatea si accesul familiilor cu venituri reduse la locuinte, servicii de baza, si facilitati existente in asezarile umane.   Foarte important, studiul NU include in definitia saraciei indicatori cum ar fi egaliatatea ambelor sexe, organizarea sociala, conducerea democratica, trainingul pentru dobandirea de competente, capacitatea de planificare, relatiile intre organizatii populare si autoritatile locale, si calitatea si atitudinea guvernarii locale.

De ce?  La prima vedere, ar putea parea o omisiune din greseala.  Saracia ar trebui masurata in termeni de indicatori sociali, precum si indicatori care captureaza capacitatea familiilor cu venituri reduse de a-si crea o avere si de a avea acces la adapost si servicii. Studiul, de fapt, nu omite aceste aspecte.  Mai degraba, incorporeaza indicatorii sociali in elementele si aspectele participarii comunitatii, managementului comunitatii si imputernicirii guvernamentale. "Separarea" indicatorilor economici si sociali ai saraciei este intentionata.   Ea procura baza pentru o analiza despre felul in care conditiile sociale au sau nu un impact asupra conditiilor economice/de consum.

Colectarea si procesarea informatiilor

Procesarea datelor obtinute din sondaje este o sarcina dificila.   Ea reclama organizarea a peste 200 de intrebari din 1,110 sondaje in doua limbi, din sapte tari.   Studiul compara nu atat raspunsurile la cele 200 de intrebari, ci in principal raspunsurile la grupe de intrebari.   Amintiti-va ca majoritatea intrebarilor au la baza aspectele prezentate in cadrul analitic privind participarea, managementul si imputernicirea, reformulate pentru a fi folosite in sondaje.   Cercetarea revede practic fiecare aspect, regrupand toate intrebarile in mod corespunzator.  De exemplu, in cadrul conceptului de participare a comunitatii, exista un numar de intrebari despre conducere. Studiul contopeste toate intrebarile relevante legate de conducerea comunitatii si apoi evalueaza raspunsul fiecarui intervievat.   Cercetatorii creaza indicatori pentru conducerea comunitatii, adaugand in mod sistematic felul in care oamenii au raspuns la toate intrebarile relevante.   Indiciile sunt inregistrate astfel incat fiecare intrebare se cumuleaza cu celelalte, rezultand o serie de puncte posibile, cumulative, pentru fiecare aspect. Sa ne intoarcem la exemplul nostru. Conducerea consta in intrebari legate de caracterul democratic al alegerilor, gradul de reprezentare etc. "Scorul" pentru conducere intr-un sondaj anume ar fi clasificat ca inalt atunci cand fiecare din variabilele pentru caracterul democratic, reprezentare etc sunt la cele mai inalte valori posibile, rezultand un scor cumulativ maxim.  Prin contrast, valori scazute la fiecare dintre intrebari ar da un scor minim. Construind in acest fel indici avand la baza o serie de variabile ordonate (intrebari), cercetatorii pot manui intreaga gama de aspecte studiate. Aceasta, la randul sau, ofera o baza pentru compararea aspectelor in asezarile urbane si districtele unde programul a intervenit si in cele unde nu a intervenit.

Interpretarea datelor de catre Echipele de Cercetare Internationale si Nationale

Pe langa centralizarea rezultatelor sondajelor procesate, echipele nationale de cercetare au luat, de asemenea, in considerare factori care au influentat eficacitatea conceptelor (in maniera practicata de PDC) asupra reducerii saraciei.  Echipele au formulat ipoteze specifice fiecarei tari despre acesti factori si impactul lor asupra eficacitatii PDC.  De exemplu, in Zambia, cercetatorii au comparat rezultatele intrebarilor sondajului realizat in zonele rurale si urbane, pentru a determina daca densitatea populatiei a fost un factor care sa influenteze eficacitatea participarii, managementului si imputernicirii.  Cercetatorii din alte tari au considerat influenta pe care o are asupra eficacitatii proximitatea asezarilor umane cu sediile guvernarii, orasele mici versus orasele mari, capacitatea guvernarii locale, si nivelul socio-economic al populatiei etc.   Echipele de cercetatori si-au intemeiat concluziile pe compararea directa a asezarilor umane care se incadreaza in stereotip (de ex. rural/urban, distanta redusa/mare fara de capitala etc).

Spre sfarsitul anilor 1997 si 1998, echipa de cercetatori a Institutului de studii Sociale (ISS) a analizat concluziile folosind seturi de date procesate din sondajele realizate in cele sapte tari.   Munca lor a fost redactata in doua rapoarte. Primul este o analiza a eficacitatii conceptelor, in maniera in care au fost ele aplicate de catre PDC, asupra reducerii saraciei, imbunatatirii asezarilor umane si a calitatii habitatului.   Raportul privind eficacitatea ofera o argumentare analitica a principalelor concluzii ale studiului subliniate mai sus (Partea a II-a).   Al doilea raport analizeaza variatiile regionale si subliniaza recomandari bazate pe concluziile cercetarii.

Echipa de cercetatori de la ISS a intocmit, de asemenea, in 1998, un raport detaliat al proiectarii studiului de cercetare si al metodelor folosite pentru studiu, acesta fiind rezumat pe scurt in acest capitol.

 
  ––»«––
.
.
 . ..
Community Self Management, Empowerment and Development
.
.
.
Pentru orice text copiat de pe acest site, vă rugăm să faceţi 
o trimitere la următoare adresă: cec.vcn.bc.ca/mpfc/.
.
.
.
Actualizare: 2009-11-25
Following the path of least resistance makes all rivers and some men crooked