Pagina principală
 Metode de formare





Traduceri:

Català
中文 / Zhōngwén
English
Español
Filipino/Tagalog
Français
Ελληνικά / Elliniká
Italiano
Português
Română

                                        

Alte Pagini:

Module

Harta Site-ului

Cuvinte Cheie

Contact

Document Folositoare

Link-uri utile

Sumar:

Sumar:

Sumar:

Sumar:


JOCURILE DE ROL ŞI SIMULAREA

O tehnică de formare

de Phil Bartle, PhD

Traducere de Oana Bajka


Notiţele facilitatorului

Jocurile simulează situaţii din realitate şi pot oferi jucătorilor
o oportunitate de a-şi exersa noile aptitudini

Introducere:

"Formarea prin acţiune" a fost recomandată în câteva dintre documentele de pe acest website. Învăţăm citind, ascultând pe cineva care vorbeşte, privind cum se face ceva şi făcând noi înşine acel lucru. Desigur că persoane diferite au moduri diferite de a învăţa, precum şi atuuri variabile în funcţie de modul în care obţin informaţia pe care şi-o însuşesc. Această listă reprezintă o generalizare estimativă.

Dacă vă uitaţi la modurile diferite în care învăţăm, cititul pare să fie jos pe listă. Informaţia este dificil de absorbit şi de înţeles iar reţinerea tinde să fie de scurtă durată. Ascultatul unei prelegeri pare să fie foarte jos pe listă, aproape la fel de jos ca cititul. A privi cum se face ceva, pe viu sau într-un clip sau film, este ceva mai eficient - cel mai bine e pe viu. În fruntea listei, când oamenii iau parte la activitatea care trebuie învăţată, absorbţia este mai rapidă, mai completă şi mai concentrată, iar reţinerea este mult mai mare.

Totuşi, într-o situaţie din clasă sau de la un atelier nu este posibilă replicarea exactă a unei situaţii reale de pe teren în care participanţii se pot implica. Acesta este unul dintre numeroasele motive pentru care formarea nu ar trebui să fie îngrămădită laolaltă pentru ca apoi să se aştepte de la facilitator sau mobilizator să-şi desfăşoare activitatea pe teren.

După ce au făcut ceva muncă pe teren, mobilizatorii ar trebui aduşi înapoi la un centru de formare, ar trebui să li se permită să-şi împărtăşească experienţele şi să beneficieze de şi mai multă formare pornind de la ceea ce deja au făcut. Formarea periodică şi regulată ar trebui să fie un element standard din toate programele de facilitare a mobilizării, de dezvoltare a capacităţilor, de reducere a sărăciei, de formare în management şi de generare de venit.

În acelaşi timp există şi o altă formă de participare, simulată, care poate fi desfăşurată într-o sală de clasă, la un atelier sau într-o sesiune de formare. Jocurile de rol şi simulările au fost găsite ca foarte eficiente. Astfel de participare simulată ar trebui să fie folosită în formarea facilitatorilor şi mobilizatorilor dumneavoastră, şi în continuare folosită de aceeaşi facilitatori şi mobilizatori în munca lor de dezvoltare a capacităţilor, de mobilizare a comunităţii, de generare a venitului şi de formare în management.

Esenţa unui joc de rol:

Un joc de rol este o sesiune de formare în care facilitatorul, poate ajutat de unul sau doi asistenţi, stabileşte un scenariu în care participanţilor le sunt atribuite diferite roluri şi în care aceste roluri se regăsesc în situaţiile care vor fi întâlnite de participanţi în munca de pe teren.

Jocul oferă participanţilor la formare oportunitatea de a juca diferite roluri alese pentru a reprezenta roluri efective întâlnite în situaţia de pe teren.

Un rezultat important este că participanţii la training au oportunitatea de a vedea situaţia de pe teren din alte perspective decât acelea pe care le-ar avea în realitate. Această oportunitate are ca rezultat o mai mare sensibilitate faţă de experienţele altor persoane în situaţia de pe teren.

Sesiunea de follow up care urmează jocului oferă participanţilor oportunitatea de a analiza o parte din dinamica socială care s-a desfăşurat. Această obiectivitate este accesibilă atât celor care îşi asumă roluri într-o sesiune de joc de rol, cât şi celor care sunt observatori ai sesiunii de joc de rol.

Există trei etape ale unei sesiuni standard de joc de rol: (1) pregătirea, (2) jocul, (3) discuţia.

Pregătirea jocului:

În etapa de pregătire, facilitatorul aranjează scena. Aceasta înseamnă descrierea scenariului şi atribuirea de roluri participanţilor.

Dacă un participant are un anumit rol în realitate, în situaţia de pe teren, ar fi mai eficient ca acelui participant să-i fie atribuit alt rol în timpul sesiunii de joc de rol.

O componentă opţională a etapei de pregătire este de a acorda ceva timp actorilor principali pentru a se întruni şi a schiţa intriga generală a jocului lor. Ca facilitator, dumneavoastră trebuie să decideţi aceasta pe baza a ceea ce vreţi să accentuaţi, iar aceasta este o decizie pe care trebuie să o luaţi când concepeţi atelierul în care se va desfăşura jocul de rol.

O altă opţiune este de a scrie pe o pagină o descriere a scenariului care va fi jucat de participanţi. Altă opţiune ar fi de a scrie descrieri de câte un paragraf pentru fiecare rol principal. O descriere poate include principalele obiective şi preocupări ale persoanei care joacă acel rol, eventual poate include unele dialoguri-cheie sau o declaraţie care să fie citită de persoana care interpretează rolul. Sunt numeroase variaţii posibile; folosiţi-le.

Alternativ, ar putea fi util ca persoanele care joacă rolurile să fie spontane şi să îşi gândească independent jocul în febra momentului. În acest caz nu va fi timp pentru ca actorii să îşi plănuiască intriga, şi nu vor exista descrieri sau linii directoare scrise.

Etapa jocului:

A doua etapă a acestei sesiuni, etapa jocului este aceea în care participanţii la formare îşi joacă rolurile iar piesa este interpretată.

Dacă piesa devine prea lungă, facilitatorul poate da actorilor un avertisment de un minut sau două, şi apoi poate încheia jocul.

Alternativ, jocul ar putea fi prea scurt iar facilitatorul trebuie să încurajeze actorii să-şi îmbogăţească jocul, să adauge discursuri, un monolog şi acţiuni care să le facă piesa mai bogată.

Follow up:

Etapa a treia este sesiunea de follow up. Ea este importantă şi nu trebuie omisă.

Această sesiune este importantă pentru că acum participanţii la formare discută despre ceea ce s-a întâmplat. Ei pot să interpeleze actorii individuali pentru a-i întreba de ce au avut o anumită poziţie, de ce au spus ceva anume sau de ce au întreprins o anumită acţiune. Explicaţiile şi discuţiile rezultante sunt importante pentru ca participanţii să înţeleagă mai bine dinamica socială asociată cu o anumită situaţie de pe teren.

În unele sesiuni de joc de rol situaţia se poate înfierbânta (furie, exasperare, dezacord), mai ales dacă unii actori iau jocul prea în serios şi adoptă poziţii radicale. Discuţiile din sesiunea de follow up oferă facilitatorului o deschidere pentru a "răci" puţin grupul şi pentru a explica faptul că înfierbântarea a fost generată de structura situaţiei şi nu de încăpăţânarea (sau răutatea) persoanelor care au jucat rolurile.

Înfierbântarea atmosferei nu este un lucru rău şi de evitat; ea reprezintă oportunitatea de a revela natura unor situaţii de pe teren şi de a încuraja participanţii să fie sensibili la diferite premise, valori, scopuri şi poziţii care pot fi asumate de diferite persoane pe teren.

Valoarea umorului:

Atât în etapa de pregătire, cât şi în cea de discuţie, facilitatorul ar trebui să încurajeze o abordare uşoară. Ţineţi minte că, prin definiţie "jocul" nu este realitate şi nu ar trebui luat în serios. Se încurajează umorul.

Umorul poate dezamorsa o situaţie anxioasă şi permite participanţilor o analiză de la mică distanţă a situaţiilor posibile de pe teren cu care s-ar putea întâlni mai târziu.

Participanţii ar trebui încurajaţi să se "scuture" (să se joace cu rolurile lor, să exagereze partea de interpretare a rolului) şi să se simtă bine în timpul interpretării.

Când să folosim jocul de rol:

Aşa cum am menţionat mai sus, jocurile de rol ar trebui folosite în formarea mobilizatorilor şi facilitatorilor, şi folosite de aceştia în munca lor de pe teren. Jocul de rol nu ar trebui să se limiteze la formarea iniţială sau la sesiuni de conştientizare.

Jocurile de rol sunt foarte utile la bilanţurile anuale şi semi-anuale ale diferitor programe. Ele sunt utile în follow up şi în formarea continuă a lucrătorilor comunitari după ce au fost pe teren o vreme. Ele sunt utile pentru conducătorii de programe, pentru manageri, responsabili cu programarea şi planificarea şi şefi de personal şi funcţionari, mai ales dacă aceştia pot fi implicaţi în astfel de sesiuni împreună cu lucrători pe teren din programele pe care le administrează.

Puteţi decide să pregătiţi mai multe jocuri de rol într-o singură sesiune de formare sau un atelier. Dacă alegeţi mai multe jocuri de rol, faceţi-le diferite, folosiţi un scenariu diferit şi o structură diferită (de exemplu, dacă le daţi sau nu instrucţiuni scrise; dacă daţi sau nu daţi jucătorilor timp să pregătească intriga; dacă folosiţi toţi participanţii sau doar pe unii dintre ei).

Jocuri de simulare:

Jocurile de simulare sunt mai complexe decât simplul joc de rol. Probabil cel mai vechi joc de simulare, elaborat pentru o clasă de la ştiinţe politice, este "Puterea sorilor."

Unul dintre cele mai complexe jocuri de simulare a fost cel fondat de CIDA, organizat la Camp Sylo, o zonă militară în sălbăticie în sudul Manitobei, unde aproximativ o sută de studenţi din toată Canada au fost organizaţi în cinci "naţiuni", cu diferite caracteristici, cu facilitatori şi însoţitori, echipaţi cu microreceptoare radio, într-un joc care a durat câteva săptămâni.

Relativ la rezultate, conştientizarea participanţilor, probabil pregătirea complexă a jocurilor de simulare nu le mandatează pentru utilizarea lor în formarea de şi de către facilitatori şi mobilizatori în mobilizarea comunitară, reducerea sărăciei, dezvoltarea de capacităţi şi generarea de venit. *

Concluzie:

În timpul atelierelor de formare şi a bilanţurilor de rutină, jocurile de rol sunt o metodă eficientă de conştientizare, de intensificare a analizei pe care o fac participanţii situaţiilor de pe teren, şi de familiarizare a participanţilor cu rolurile, scopurile, perspectivele şi poziţiile persoanelor cu care se vor întâlni pe teren.

Deşi nu sunt participative în mod direct în sensul de a fi situaţii reale, jocurile de rol sunt participative în implementare şi aduc beneficii considerabile şi valoroase unui program de formare.

––»«––

Interpretarea de roluri:


Ilustraţia 12

© Drepturi de autor: 1967, 1987, 2007 Phil Bartle
Web conceput de Lourdes Sada
––»«––
Ultima actualizare: 30.01.2011

 Pagina principală

 Metode de formare