Pagina de start
 Sociologii Clasici


Traduceri:

English

                                        

Alte pagini:

Sociologie:
Pagina Principală
Notiţele cursului
Discuţii
Hub

Cuvinte Cheie
Module

Utilităţi:
Hartă Site
Contact
Documente Folositoare
Linkuri Utile

SOCIOLOGII CLASICI

de către Phil Bartle, PhD

traducere realizată de Lavinia Loredana Berţia

revizuit de Ana Maria Mădălina Panait


Vezi: Durkheim

Contribuţiile vor fi adăugate la începutul acestei colecţii pe măsură ce le voi primi

Phil Bartle a scris

4 Iunie

Oamenii nu au fost creaţi, ci au evoluat. Durkheim nu a susţinut că au fost creaţi. Doar pentru că anumite religii au avut funcţii sociale, nu înseamnă neapărat că ele sunt valide din punct de vedere logic.

De la Selk [email protected]

4 Iunie

Dragă Dr. Bartle,

În calitate de cercetător independent în domeniul sociologiei şi a subiectelor conexe, l-am considerat mult timp pe Durkheim ca fiind un centru de mare valoare în înţelegerea funcţională a religiei.  După cum probabil ştiţi, Durkheim a explicat că învăţăturile centrale ale unei religii constituie corpul principal de reguli după care este structurată societatea.  Ceea ce face ca aceste învăţături să fie religioase este faptul că ele sunt presupuneri şi nu concluzii, şi astfel nu pot fi demonstrate ca adevărate.  de exemplu, sunt acceptate pe principiul credinţei

Doar pentru că o ipoteză nu poate fi demonstrată ca adevărată, nu îseamnă că nu poate avea validitate socială.  Ipoteza că o societate trebuie să se conserve, că cei ce o conduc trebuie să asigure protecţie împotriva jafurilor, violurilor, crimelor, sclaviei, etc. este o ipoteză morală nedemonstrabilă, şi totuşi general acceptată ca validă.  Dar dacă o doctrină este nedemonstrabilă, trebuie să fie menţinută în pofida tuturor eforturilor făcute pentru a o discredita.  Instituţia care furnizează o astfel de confirmare continuă este, prin definiţie, religia.  Dacă religia nu confirmă regulile acceptate de către societate, sau dacă ea ignoră întru totul regulile morale, atunci inseamnă că a eşuat ca religie.

Bineînţeles că povestirile religioase sunt şi ele literatură, şi îndeplinesc funcţia pe care literatura o îndeplineşte în cadrul unei culturi - uneşte un grup în jurul unor povestiri general cunoscute care au validitate morală.  Ritualurile ar trebui să servească aceeaşi funcţie - să valideze în mod simbolic ideile morale pe care este construită societatea.

Marea calitate a unui sistem monoteist rezidă în credinţa că Dumnezeirea (obiectul adoraţiei religioase) este sursa creaţiei.  Vechiul sistem grec vorbea despre un zeu creator numindu-l Demiurg, dar îi ignora persoana acestuia în favoarea panopliei politeiste.  Pe de altă parte, istoriile biblice despre poporul evreu/israelit arată cum ideile sale teologice s-au schimbat de la adorarea Creatorului universului la adorarea Izvorului de reguli morale mai întâi revelat lui Moise şi mai apoi interpretat de către comentatorii rabinici. O idee esenţială în evoluţia biblică a acestor norme este aceea că sursa creaţiei include crearea omului, şi deoarece oamenii sunt prin natura lor fiinţe sociale, normele sociale valide emană de la însăşi crearea omenirii.  Asemenea norme sunt denumite uneori Legea Firii, Creatorul fiind autorul lor suprem.

Astfel:  Oamenii, prin natura lor, formează societăţi, care pentru a fi viabile, trebuie să se ghideze după nişte norme morale care să sporească ceea ce e fireşte uman, iar aceste norme trebuie să fi confirmate deoarece este considerat că existenţa omului în cadrul unei societăţi este de dorit.  Bineînţeles că nici oamenii, nici regulile după care se ghidează nu trebuie să fie perfecte, dar ele trebuie să fie suficient de bune pentru a menţine acea societate, şi suficient de flexibile pentru a se adapta schimbărilor continue ce au loc în sânul societăţii.

Cu siguranţă că în calitate de sociolog cu experienţă eşti familiarizat cu aceste concepte.  Scopul meu aici a fost de a puncta legăturile logice dintre creaţie şi religie, societate, şi normele viabile de relaţionare socială.

Cu drag,

Larry Selk, J.D.

Vezi: Cercul Sociologilor Dispăruţi.

––»«––
Pentru orice text copiat de pe acest site, vă rugăm să faceţi o trimitere la următoare adresă: cec.vcn.bc.ca
Acest site este găzduit de către Reţeaua Comunitară din Vancouver (VCN).

© Drepturi de autor 1967, 1987, 2007 Phil Bartle
Web conceput de Lourdes Sada
CSS: Ana Maria Mădălina Panait
––»«––
Ultima actualizare: 2011.08.25

 Pagina Principală