Pagina de start
 Sociologii Clasici


Traduceri:

Deutsch
English
Español
Française
Italiano
한국어 / Hangugeo
Português
中文 / Zhōngwén

                                        

Alte pagini:

Sociologie:
Pagina Principală
Notiţele cursului
Discuţii
Hub

Cuvinte Cheie
Module

Utilităţi:
Hartă Site
Contact
Documente Folositoare
Linkuri Utile

KARL MARX

de către Phil Bartle, PhD

traducere realizată de Lavinia Loredana Berţia

revizuit de Ana Maria Mădălina Panait


Note de curs

Sociologia nu laudă comunismul.  Totuşi, ea se foloseşte de scrierile şi de perspectiva lui Karl Marx în anumire analize sociale a ”ceea ce este”.  Această idee nu trebuie scrisă într-un răspuns la un examen, dar este un anunţ făcut elevilor/studenţilor care se tem de ceea ce această disciplină are ca şi conţinut.

Cum a contribuit Karl Marx la dezvoltarea sociologiei?

Karl Marx nu s-a considerat niciodată un sociolog, dar a avut o influenţă covârşitoare asupra sociologiei şi asupra altor ştiinţe sociale. El este mai bine cunoscut pentru scrierile sale despre comunism.

El a spus că clasa muncitoare va învinge clasa proprietarilor, şi că guvernul va dispărea treptat, iar principiul după care se va ghida economia va fi ”Fiecăruia după nevoile sale, şi de la fiecare după puterile sale.”

Cea mai importantă contribuţie a sa în domeniul sociologiei se referă la perspectiva numită ”teoria conflictului”, în care organizarea socială şi schimbarea se bazează pe conflictele înrădăcinate în societate.

Totuşi, nu el a dat definiţia acestei perspective şi nu el a inventat termenul de ”teoria conflictului”.  Cei care folosesc această perspectivă se inspiră din scrierile sale. Ideile sale despre schimbare se bazează pe scrierile filosofului Hegel, care a dezvoltat conceptul de dialectică.

Această noţiune se bazează pe ideea că orice lucru conţine în interorul său sămânţa audodistrugerii, şi că o nouă formă va lua naştere din rămăşiţele acestei distrugeri.

Marx a preluat această idee a dialecticii şi a aplicat-o societăţii, spunând că originile schimbării sunt materiale, nu se bazează pe idei.

În termenii noştri acest lucru înseamnă că ele aparţin sferei tehnologiei şi a economiei. Pe măsură ce tehnologia oamenilor a evoluat de la stadiul de vânător/culegător la agricultură (horticultură, creşterea animalelor), apoi la revoluţia industrială, schimbările în domeniul tehnologiei au condus la schimbări în organizarea socială, în credinţe şi valori

În era industriala, sursa majoră de conflict s-a aflat între:

Clasa exploatată a fost favorabilă schimbării şi a beneficiat de pe urma schimbării ce a condus spre egalitate, în timp ce clasa exploatatoare a arătat rezistenţă schimbării. Această abordare este numită materialism dialectic.

Ironia este că el a prevăzut că revoluţia va avea loc în societăţile industrializate, dar singurele revoluţii comuniste din istorie au avut loc în marile societăţi feudal-agrare (precum au fost Rusia şi China).

Un concept important în teoria conflictului, după înţelegerea dinamicii sociale ca rezultat al competiţiei pentru resurse, este acela că cei aflaţi la putere (cei înstăriţi) au interesul de a perpetua sistemul care i-a poziţionat în vârful piramidei sociale.

Această idee a fost aplicată de la nivel mic la nivel mare, precum de la dinamica familiei la organizarea socială naţională.

Teoria conflictului, derivată din scrierile sale, a fost împrumutată si adaptată la o serie de subiecte din domeniul sociologiei. Deşi originar din Germania, Marx a scris în cea mai mare proporţie în Biblioteca Britanică din Londra.

Vezi: Cercul Sociologilor Dispăruți

––»«––
Pentru orice text copiat de pe acest site, vă rugăm să faceţi o trimitere la următoare adresă: cec.vcn.bc.ca
Acest site este găzduit de către Reţeaua Comunitară din Vancouver (VCN).

© Drepturi de autor 1967, 1987, 2007 Phil Bartle
Web conceput de Lourdes Sada
CSS: Ana Maria Mădălina Panait
––»«––
Ultima actualizare: 2011.08.25

 Pagina Principală