Traduceri:
Alte Pagini:
|
RITURI DE TRECERERecunoaştere Publicăde către Phil Bartle, PhDTradus de Ana Maria Mădălina PanaitMaterial de instruireAtunci cănd o schimbare de statut trebuie recunoscutăUn "rit" este un ritual public. În acest caz, "pasaj" înseamnă recunoaşterea faptului că o persoană a trecut de la un statut social la altul. De-a lungul vieţii noastre, de la început până la sfârsit, ne simţim aceiaşi zi de zi. Din punct de vedere biologic, suntem aceiaşi de la o zi la alta. Totuşi stim că toţi trecem prin diferite etape în viaţă, nou-născut, copil, adolescent, tinereţe, maturitate, bătrâneţe. Nici în experienţa noastră, nici în biologie nu găsim nimic ce pune limite la aceste etape ale vieţii, cu excepţia naşterii, menstruaţiei şi morţii. Un ritual de trecere este un eveniment social care umple acest gol. În sociologie, elementul care ne interesează este recunoaşterea socială şi acceptarea de către membrii comunităţii că ne-am schimbat statutul social. Nu toate canoanele de trecere trebuie să fie observate la o anumită vârstă. Un bun exemplu ar fi nunţile şi încoronările. O nuntă recunoaşte schimbarea de la statutul de singur la căsătorit. O încoronare recunoaşte trecerea de la prinţ sau prinţesă la rege sau regină. În viaţă, primul ritual ar fi recunoaşterea faptului că o nouă persoană a intrat în societate. În societatea Akan, este ceremonia de început, înainte ca tatăl să poată da un nume copilului trebuie să aştepte să vadă dacă toate cele şapte duhuri ale zilei permit copilului să trăiască . În societăţile europene, mai ales în trecut, copiii se botezau la scurt timp după naştere, şi, deşi numită altfel, ceremonia servea pentru a informa comunitatea că o nouă persoană a venit pe lume. Istoric vorbind, era foarte important să ai copii şi să perpetuezi comunitatea, ritualul de trecere de la copil la adult, fiind foarte important. Si mai important era ritualul de trecere de la fată la femeie, şi astfel ajungerea la vârsta când se puteau căsători şi implicit avea copii. În Europa medievală, acest ritual a dispărut şi a fost absorbit de ritualul primei comuniuni. Astăzi, odată cu declinul organizaţiei creştine, această ceremonie a fost înlocuită cu ceremonia de graduarea a şcolii superioare. Moartea este o tranziţie biologică importantă. Ritualurile pentru a recunoaşte acest eveniment diferă de la societate la societate. În ceea ce priveşte Societatea Akan, cei rămaşi în viaţă sunt îmbrăcaţi în roşu (pericol) sau negru (destin), dar nu în alb (bucurie), în timp ce corpul este, de obicei, îmbrăcat în alb. Înmormântarea este un ritual de trecere care marchează tranziţia de la bătrân la străbun, care va continua legătura familială, afiliaţie şi comunitate chiar şi după moarte. În teologia creştină tradiţională, decedatul va rămâne în stază până la apocalipsă când Mesia se va întoarce pentru a învia toţi morţii şi îi va trimite în rai sau iad. În societatea seculară, nu există o teologie manifest, ci doar o sărbătoare vagă de rămas bun. Astăzi avem de identificarea fotografică, care era absentă în trecut şi în societăţile simple. Subvenţii guvernamentale, privilegii şi obligaţii sunt date în funcţie de vârstă, şi în loc de o ceremonie publică, documentul de identitate este suficient pentru a determina statutul. Riturile mici, de astăzi sunt adesea spontanee şi nestructurate. Atunci când cu ocazia unei zile de naştere vârsta unei persoane se schimbă în mod legal de la copil la adult, acea persoană şi unii prieteni pot merge la un bar sau restaurant şi sărbători dreptul persoanei de a cumpăra băuturi alcoolice. Ocazional, prietenii pot întâlni să inventeze noi rituri de trecere neuniversale. Un exemplu este ceremonia de divorţ sau sărbătorirea incheierii unui împrumut. Când un copil merge pentru prima dată la creşă, grădiniţă sau şcoală, emoţiile părinţilor sunt înlocuite de ritual de trecere. Acelaşi lucru se întâmplă atunci când un fiu crescut pleacă de acasă pentru prima dată, să trăiască în altă parte. Poate nu există nici un ritual formal, dar evenimentul este recunoscut ca o schimbare în statutul lor. Câteodată un ritual are dublu semnificat. Sărbătoarea la naşterea unui copil este pentru venirea acestuia pe lume, dar dacă este primul copil, deasemenea se sărbătoreste trecerea mamei de la femeie fără copil la mamă. Ritualurile de iniţiere pot sau nu pot fi legate de rituri de trecere. Astăzi sunt adesea asociate cu alăturareala noi instituţii educaţionale sau de pregătire, spre exemplu colegii militare. În Africa de Est există un complex de teste foarte elaborate şi de rezistenţă, care fac parte din ritualul de circumcizie la băieţi, care marchează trecerea lor la maturitate. Se discută despre diferenţa dintre riturile de trecere la maturitate pentru băieţi şi fete. Fetele au un semnal biologic, prima lor perioadă de menstruaţie, pentru care nu există un echivalent în rândul băieţilor. În unele societăţi, ritualurile care însoţesc tranziţia de la băiat la bărbat sunt mai dezvoltate pentru a compensa această diferenţă, cum ar fi Bar Mitzvah în comunităţile evreieşti. În alte societăţi, ritualurile care marchează trecerea de la a fi fată la femeie sunt mult mai elaborate, deoarece fertilitatea feminină este mai important decât cea a bărbaţilor, ca şi în comunitatea de linie maternă Akan. ––»«––Pentru orice text copiat de pe acest site, vă rugăm să faceţi |
Pagina principală |