Tweet Traduceri:
Alte Pagini:SociologieNote de lecturaDiscutii onlineModuleHarta Site-uluiCuvinte CheieContactDocument FolositoareLink-uri Folositoare |
IMPLICAŢII PENTRU MANAGEMENT-UL ŢÃRII GAZDÃProbabil cel mai rezistent / cel mai greu element de corectat;de cãtre Phil Bartle, PhDtraducere de Elena Gabriela HosuMaterial de pregãtireMedicul se vindecã singur.INTRODUCERE: CINE / CARE SUNT ŢINTELE AICI? Aici discutãm, în special, despre miniştrii guvernamentali şi despre departamentele ce implementeazã organizaţiile. Aici este locul unde gãsim cele mai puternice interese personale şi rezistenţa, împotrivirea cea mai mare pentru schimbare. Politicienii şi funcţionarii superiori au beneficiat de ajutor de cel puţin cincizeci de ani, prin faptul cã au deviat banii pentru folosirea lor în mod personal. O MUNCÃ DIFICILÃ DE VIITOR (ÎNAINTE) Transformarea nu va fi dificilã. Acesta nu este un joc pentru persoanele slabe (molãi) sau amatori. Anecdotã: Preşedintele unei ţãri (numele ţãrii trebuie sã-l pãstrez anonim) a pus pe un loc permanent un secretar (funcţionarul şefului ministerului) care era faimos pentru onestitatea, corectitudinea lui deoarece fãcea parte dintr-o organizaţie religioasã ce promova onestitatea. I s-a spus sã "cureţe" ministerul pentru cã avea o reputaţie rea cu privire la corupţie. El aşa a fãcut, însã a întâlnit multã rezistenţã. Într-o zi s-a întors acasã, dupã o vizitã de sfârşit de sãptãmânã, şi si-a fãcut o canã de ceai. El şi soţia sa au fost gãsiţi otrãviţi. Cadavrele lor erau în casa lor. Aceastã povestire nu este o glumã. IDENTIFICAREA MODURILOR GREŞITE DE FOLOSIRE A AJUTORULUI Ajutorul internaţional nu ar trebui sã fie folosit ca un suplinitor pentru sursele normale de finanţare ale guvernului. Ajutorul internaţional nu ar trebui sã fie o sursã pentru mijloacele de deplasare (de cumpãrare a maşinilor) ale oficialilor guvernamentali. Ajutorul internaţional nu ar trebui sã fie folosit pentru servicii sociale doar pentru a elibera resursele în scopuri militare sau pentru dominaţia, primarea oamenilor. MAI MULT DECÂT SUPERFICIALITATE (PROMISIUNI DEŞARTE), UN PAS SPRE TRANSPARENŢÃ (CLARITATE) Finanţarea guvernamentalã necesitã sã fie transparentã, clarã şi sã aibe acces la registrele oferite de organizaţiile ce sponsorizeazã. Am fost prezent la o întrunire de proiect unde persoana responsabilã pentru conducerea unei organizaţii implementoare a spus cã dezvãluirea contribuţiei guvernamentale la proiect ar scoate la ivealã un "secret de stat". Asta s-ar întâmpla în ciuda faptului cã a fost semnat un act al proiectului ce specifica clar cã guvernul gazdã era responsabil de împãrtãşirea acelei informaţii cu organizaţia ce sponsorizeazã. Inutil de precizat faptul cã acolo au fost cheltuieli fãcute din bugetul ţãrii gazdã, ce au fost de asemenea acoperite de cãtre instituţiile donatoare. Nu a fost datã nici o penalitate pentru ascunderea acestui lucru (pentru nereportare). ALEGE METODELE CARE FUNCŢIONEAZÃ Guvernul ar trebui sã creeze o lege care sã cearã oricãrui ministru sã publice anual, în ziare, o listã de proiecte, de organizaţii de fonduri, o listã de contribuţii ale donatorilor şi a ţãrilor gazde şi sã specifice banii cheltuiţi. Guvernul ar trebui sã creeze o instituţie naţionalã de pazã, independentã de orice minister implementat, pentru a monitoriza şi pentru a declara public toate proiectele finanţate din fonduri externe. Guvernul ar trebui sã încurajeze întrebãrile venite de la public prin intermediul radioului sau a ziarelor, cu privire la starea financiarã a proiectelor finanţate din fonduri externe. MONITORIZAREA PERSONALÃ ŞI SUPRAVEGHEREA / REGLEMENTAREA Guvernul gazdã trebuie sã înfiinţeze o agenţie de monitorizare pentru a urmãri şi pentru a raport aceste douã practici negative. S-ar putea sã obiectaţi cã organizaţia de pazã şi instituţia de monitorizare nu sunt necesare sau sã credem cã ele copie munca una de la cealaltã. Este destulã muncã pentru amândouã instituţii, iar instituţia de monitorizare ar angaja contabili strãini, în timp ce organizaţia de pazã ar examina mai atent metodele de distribuire a cheltuielilor, cãutând dovada modului caritabil (caritate). Legea trebuie clar sã stabileascã faptul cã instituţia de monitorizare poate sã cearã oricând registrele financiare ministeriale şi cã trebuie sã i se ofere acces la examinarea registrelor. De asemenea, în acest caz, este necesarã şi protecţia poliţiei. CONCLUZIE: Guvernul gazdã poate crea câteva instituţii, legi şi reglementãri care vor contribui la desfiinţarea filantropiei din proiectele de dezvoltare şi mai mult la reducerea sãrãciei, decât la creşterea ei. Acestea sunt instituţiile de monitorizare, de pazã, protejate şi independente de politicieni şi de funcţionari. De asemenea, legile create pot cere publicarea în ziarele naţionale a fondurilor destinate proiectelor şi publicarea modului în care fondurile sunt cheltuite; iar încurajarea, sprijinul public sã poatã dezbate implementarea lor. Organizaţiile donatoare pot cere ca acestea sã aibã loc înaintea negocierii altor noi proiecte. ––»«––Pentru
orice text copiat de pe acest site, vă rugăm să menționati autorul/autorii |
Pagina principalã |
Ajutorul internaţional |