Traduceri:

Alte pagini:

Module

Sociologie

Note de lectura

Discutii online

Harta site-ului

Cuvinte cheie

Contact

Document utile

Link-uri utile

DISCUTIE DESPRE AJUTORUL INTERNATIONAL

Probleme si solutii

moderate de Phil Bartle, PhD

tradus de Claudia Marinas

Discutii online

Vezi: Ajutor

Data: 2 iul

de la: "Larry & Mary Bomford"

Buna Phil,

Se pare ca multi iti impartasesc opiniile.

Larry Bomford

----- Original Message -----

Sent: July 02

Subject: Bono nu va gasi ce cauta

Nota editorului: Bono si colegii lui rockeri fac apel la tarile din G8 (care se pregatesc sa se intalneasca saptamana viitoare in Scotia) sa anuleze datoria Africii, sa mareasca ajutorul si sa deschida pietele cu obiectivul de a reduce saracia. Dar agenda sprijinita de vedete va perpetua mai degraba saracia in Africa pentru ca dependenta pietei globale mentine veniturile din agricultura scazute si productia directionata mai degraba catre monocultura alocata exportului, decat catre consumul intern. Pentru inceput, ridicarea barierelor comerciale poate oferi perspective mai bune in rezolvarea saraciei din Africa.

Bono aude proteste

Planul rockerului pentru un comert mai corect ar putea agrava saracia Africii

de WAYNE ROBERTS

Dublin, Irlanda – Bono si cu mine am fost amandoi foarte ocupati saptamana aceasta in Dublin. El si U2 s-au intors in locul lor traditional din nord pentru un set de trei concerte, iar eu am fost la o conferinta de trei zile organizata de 150 de specialisti in politici, incercand sa gasim modalitati de hranire a lumii in momentul destul de curand, in care se vor termina resursele de petrol ieftin.

Rockerul si ajutorul impresarului Bob Geldof spera sa "faca din saracie istorie" cand se vor confrunta cu G-8 saptamana viitoare in Edinburgh. Dar chiar daca conducatorii celor mai bogate tari accepta propunerile muzicienilor, Bono poate gasi un nou inteles in "Nu am gasit inca ceea ce cautam."

Aceasta pentru ca intre analistii seniori ai energiei, hranei si mediului de la intalnirea la care particip aici la Universitatea College, intelegerea unanima este ca Bono si Geldof ar putea deveni complici la mentinerea saraciei.

Cei doi promoveaza trei politici care ar putea, spune Geldof, rezolva problemele Africii "in 10 seconde." Anulati datoriile grevate de dobanzi catre bancherii internationali, datorii care paralizeaza finantele guvernelor africane. Mariti ajutorul strain la 0.7 la suta din PIBul tarilor bogate. Puneti capat subventiilor si protectiilor, in special in Europa, care discrimineaza exporturile din Africa care ar putea finanta dezvoltarea prin comert si nu prin ajutor.

Dar, spune englezoaica Helena Norberg-Hodge, castigatoare a premiului Right Livelihood, recunoscut unanim o alternativa a premiului Nobel, "In cel mai bun caz, aceste propuneri vor creste, probabil, saracia Africii."

Desi nu este intentia lor, Bono si Geldof "servesc de fapt interese care sunt cheie pentru proiectul de globalizare care va mentine Africa in capcana datoriei," spune ea.

Pare sa fie logic ca mai multe exporturi cu produsele care beneficiaza de clima Africii – cafea, bumbac, zahar si flori, de exemplu – ar putea pune la dispozitia unei economii insetate de bani un ajutor absolut necesar. Dar ganditi-va inca o data, spune Darrin Qualman, director cercetator al sindicatului national al fermierilor din Canada, conducator al unui atelier de lucru la conferinta de la Dublin.

"Suntem propagandisti ai exportului de agricultura. Canada a reusit in mod stralucit," spune el. Exporturile agricole au sarit de la abia $10.9 miliarde in 1988, cu un an inainte sa se semneze primul contract, la un uimitor $28.2 de miliarde doar in 14 ani. Dar "rezultat a fost cea mai grea criza a veniturilor din agricultura din istoria Canadei de la Depresia anilor 1930s."

Preturile hranei au ramas fixe in ciuda inflatiei generale, rezultand intr-o scadere de 24 la suta a veniturilor reale ale fermierilor. In aceeasi perioada, datoriile fermierilor s-au umflat de la $22.5 la $44.2 de miliarde. Si aici este tricul: toti banii obtinuti din cresterea exporturilor s-au dus la furnizorii fermierilor si la bancherii care au finantat achizitiile de tractoare, combustibil, fertilizatori, pesticide si seminte - exact invers de ceea ce tarile in curs de dezvotare au nevoie pentru a scapa de datorii.

Agricultorii intotdeauna primesc ce e mai rau dintr-un comert liber, cu un nivel de export mare, spune Qualman. Asta pentru ca tot ceea ce vand fermierii este in competitie cu produsele cultivate de aproape 2 miliarde de fermieri din toata lumea, dar toate cele de care au nevoie fermierii vin din sectoare dominate de 3 - 4 furnizori aproape monopolisti.

"Criza veniturilor fermierilor este cauzata de acest dezechilibru de forte al pietei din lantul de furnizare global," spune Qualman, si va avea acelasi impact asupra producatorilor de ciocolata, bumbac si cafea din Africa pe care l-a avut asupra producatorilor de grane, seminte de ulei si carne.

Nu toti cei din media sau din gurvern vor recunoaste acest lucru, spune el. "Ei nu pot spune ca relatiile de forta influenteaza veniturile din agricultura, asa incat formuleaza minciuni despre ineficienta, suprafurnizare si subventii. Nu se pot aduna sa spuna ca sistemul insusi este stricat."

Daca cei care sprijina Africa ar intelege aceasta traiectorie, spune Qualman, "problema lor ar fi sa ridice bariere si nu sa le darame."

Annie Sugrue a vorbit celor prezenti despre experienta ei in calitate de lider al unui grup multimilionar in dolari, de dezvoltare economica a comunitatii Sud-Africane, EcoCity. Aceasta ironizeaza orice sugestie ca relatiile comerciale vor ajuta populatia saracita dn zona Africii sub-sahariene, unde 46 la suta din populatie traieste cu mai putin de 1 dolar pe zi.

"Acestia sunt complet marginalizati, in afara economiei. Este o adevarata prostie sa spui ca acestia vor fi implicati in comert," spune ea.

Toti muncitorii din industria textila a Africii de Sud si-au pierdut slujbele in favoarea importurilor din China, spune Sugrue. "Daca cineva doreste sa ajute Africa, ar trebui sa anuleze comertul, nu doar datoria." Barierele comerciale europene impotriva exporturilor de alimente ajuta de fapt saracii din Africa, spune ea, pentru ca forteaza producatorii locali sa cultive pentru piata locala. Cand aceasta nu se intampla, ca in Kenya, cel mai bun pamant ajunge sa produca flori ca moneda de schimb pentru Europa in loc de hrana pentru piata locala.

O economie conceputa sa impiedice saracirea in masa si foametea trebuie sa prioritizeze agricultura pentru consumul intern, este de acord Norberg-Hodge, care este director al Societatii Internationale pentru Ecologie si Cultura si editor al prestigioasei reviste The Ecologist. "Orice solutie care creaza dependenta pe piata globala nu este sustenabila," spune ACUM.

Exportul din agricultura duce inevitabil la productia mecanizata a unei culturi, singura modalitate de a asigura uniformitatea si preturile scazute cerute de pietele Primei Lumi.

Aceasta este o cale sigura de excludere a micilor producatori, care cresc o diversitate de produse traditionale cu unelte manuale cu cost scazut.

Pachetul de masuri care cuprinde anularea datoriilor, ajutor marit si comert liber cu Africa este sustinut de asemenea de primul ministru britanic Tony Blair, presedintele american George Bush si de media anglo-americana.

Este momentul sa spunem ca nici unul din cei care vor sa faca din saracia Africii o rusine a trecutului nu ar trebui sa tina isonul acestor idei sau sa sprijine o astfel de strategie.

http://www,[email protected]

CINE SUNTEM: Acest serviciu de e-mail service distribuie informatii pentru a ajuta mai multi oameni sa discute probleme politice critice care afecteaza securitatea globala a hranei.  Acest serviciu este gestionat de Amber McNair de la University din Toronto in parteneriat cu Centrul Munk pentru Studii Internationale si Wayne Roberts membru in Consiliul de Politica Alimentara Toronto, in parteneriat cu Communitatea Coalitiei de Securitate Alimentara, Anul Foamei Globale, si Parteneriatul International pentru o Agricultura Sustanabila.

Va rugam sa ne ajutati prin transmiterea acestei informatii sau a numelor si adreselor de e-mail a colegilor care ar dori sa primeasca acest serviciu, la [email protected]

Sent: July 02

To: touqeer abbas

Subject: Re: ce este aceasta

Draga Touqeer,

Multumesc pentru email si pentru intrebarea pe care ai pus-o.

Ajutorul dat oamenilor saraci sa lupte impotriva saraciei nu este niciodata simplu sau usor, fie ca este ajutor international sau din interiorul tarii.  Aceeasi problema este si aici in Canada ca si in Pakistan.   Aceasta ultima extravaganza de divertisment rock semnata de Bob Geldorf & Co., de exemplu, este atat de simplista ca este criminala.  Dand bani sau mancare oamenilor saraci nu-i faci mai plini de incredere in propriile forte.   Anularea datoriilor va elibera bani pentru anumite tari, precum Sudan, pentru ca ei sa poata cumpara mai multe arme pentru a masacra si oprima orasele din sud. Ajutorul pentru tarile sarace sofisticate se va duce in buzunarele politicienilor si ale functionarilor pentru propria utilizare si nu va ajunge la oamenii saraci.  Proiectele concepute pentru a evita sau pentru a ocoli acest proces sunt obstructionate prin refuzul autorizarii sau al suportului necesar realizarii proiectului.

Cred ca ar trebui sa evitam sa chemam locuitorii de-a lungul unei alei intr-o mahala lenesa si necooperanta cand ei nu ofera munca voluntara pentru a ridica niste closete.  Cine a hotarat ca este nevoie de closete?  Daca Unicef sau UNDP a avut un obiectiv pentru a constru atatea closete in Gujranwala sau Silkot, atunci nu este de mirare ca acei oameni nu inteleg de ce ar trebui sa contribuie cu munca voluntara.  Daca  sunt saraci, probabil ca muncesc mai multe ore pe saptamana decat aceia care au deja infrastructura sanitara buna.  Sunt prea ocupati cu supravietuirea.

Cand copiii familiilor sarace sunt exploatati in orice activitate, sa teasa covoare, sa lucreze la caramizi, sa faca mingi de fotbal, sa faca incaltaminte de sport pentru tarile bogate, adesea salariile lor mici sunt singurele venituri pe care le au familiile lor.  N-ar trebui sa ne surprinda ca acele familii obiecteaza cand copii sunt luati de la munca si sunt trimisi la scoala.  Probabil ca o parte din scolarizarea lor poate fi data familiei (am vazut asta functionand eficient la Rädda Barnen in Bangladesh) ca o alternativa secundara foarte buna.

Cand lucram pentru NU, seful meu a trebuit sa se lupte cu birocratia NU sa conceapa un proiect care era bazat pe decizia beneficiarilor asupra propriilor prioritati. Planificatorii doreau sa stie daca este un proiect pentru apa sau pentru sanatate, si el a spus ca nu putea sa le spuna pana cand membrii comunitatii nu hotarau.  A produs dureri de cap planificatorilor dar s-a putut.  Cei mai multi responsabili de proiecte NU nu vor sa-si bata capul.

Daca oamenii din Gujranwala au nevoie de closete, ei insisi stiu asta?  Daca vrei sa-i ajuti si sa le construiesti gratis, atunci foarte mult efort trebuie depus in ai convinge.  Planificatorii din birourile lor nu vad aceasta necesitate.

Daca muncesti cu o comunitate si incerci sa implementezi prioritatile unei fundatii atunci nu esti un mobilizator in adevaratul sens al cuvantului, ci un contractor care incearca sa implementeze prioritatile agentiei donoare.  Nu conteaza cat esti de profesionist, de calificat, de dedicat mobilizarii autentice, nu mobilizezi; nu este vina ta; tu trebuie la randul tau sa supravietuiesti.  Educatia necesara ar trebui redirectionata catre agentia donoare.

Dar te vad ca un bun mobilizator.  Folosesti materialele mele de training, le traduci in Urdu, imbunatatind calificarea echipei, punand sub semnul intrebarii realitatile ajutorului.  Din pacate, nu esti singurul in aceasta dilema; sunt multi altii care se confrunta cu asta.

Exista alte agentii donoare, cateva in NU, mai multe ONGuri, care inteleg problema, si sunt dispuse sa acorde fonduri pentru (1) prioritatile comunitatii beneficiare, si (2) bunavointa de a constitui o componenta bugetara pentru constientizare, PRA, dialog cu comunitatile si autoritatile locale si alte elemente de instruire de management al comunitatii.

Fie vorba, daca o comunitate nu este interesata de oferta ta, ar trebui sa pleci si sa gasesti o alta comunitate.  In realitate asta nu este intotdeauna posibil.

Cei mai multi oameni din comunitatile sarace, si oficialii guvernamentali, vad nevoia de apa dar nu o vad atat ca o problema de sanatate si nu o vad ca fiind legata de educatia igienica si facilitatile sanitare.  Este mai usor sa vorbesti despre apa decat despre rahat din cauza valorilor comunitatii si a gusturilor.

Nu am o solutie simpla pentru tine.  Din experienta mea solutiile simple creaza alte probleme.  Dar noi trebuie sa promovam mai multe abordari de dezvoltare, si sa demonstram esuarea abordarilor caritabile.  Avem de-a face cu respingeri la multe nivele, in functie de interese aparte.  Jobul este mai mare decat ne-am imaginat initial

Numai bine,

Phil

Data: 2 iul

From: touqeer abbas

Subject: ce este asta

Draga sahib

Vreau sa-ti impartasesc experienta pe care am avut-o lucrand cu comunitatea, pentru un sfat

In prezent, cred ca timpul are un rol foarte important in dezvoltarea comunitatii, ceea ce vreau sa spun este ca in asezarile dezvoltate apar anumite necesitati si acestea apartin locuitorilor si acesta este momentul potrivit pentru mobilizare. Mobilizezi comunitatile conform propriei agende.

Daca asezarea nu are nevoile din agenda ta, comunitatea nu va lucra impreuna cu tine si atunci efortul tau este ca cel al agentiilor guvernamentale. In acest moment efortul tau nu este insusit de comunitate, nu le pasa de o constructie sau alta.

Este adevarat?

Cand lucrez cu UNDP, pe un proiect numit PLUS in Gujranwala. Terminam 58 de conducte de canalizare (program de asanare cu costuri reduse) comunitatea a platit foarte usor. De cand lucrez intr-un sat nu mai am capacitatea sa-i motivez pe locuitori. Cred ca Gujranwala este un oras mare si oamenii care traiesc in mahalale au nevoie de canalizare si accepta sa ne dea o mana de ajutor.

De cand lucrez pentru proiectul UNICEF de la Sialkot de eliminare a “Forta de munca juvenila in industria fotbalului”. Inscriem copiii la scoala. Comunitatea nu este pregatita pentru asta. Cand se aplica sanctiuni impotriva fabricantilor atunci comunitatea inscrie copiii la scoala.

Ce este asta?

Este esecul nostru sau?

Noi avem propria noastra agenda si prioritatile comunitatii sunt diferite de ceea ce facem?

In aceste zile lucram la constientizarea despre HIV/AIDS dar am simtit ca munca noastra nu este eficienta in comparatie cu efortul depus. Nu mobilizam comunitatea in intregime prin munca noastra.

Chiar nu mobilizam nici MSM (ei traiesc in conditii vulnerabile).

Nu sunt interesati de asta (in schimb avem lucruri de donat dar realitatile de pe teren sunt diferite).

Sunt un mobilizator care a esuat?

As vrea sa discut despre experienta mea cu tine daca ai timp spune-mi.

Orienteaza-ma in munca mea.

Multumesc

touqeer

Iunie 25

Draga Touqeer,

Aceasta este o problema serioasa a bransei noastre.  Stiu multe scheme care genereaza venituri sau de micro afaceri, si cele mai multe s-au dovedit un dezastru.  aceasta saptamana lucrez cu doi domni, un specialist in soluri care a lucrat cu oameni fara adapost aici in Canada si grupuri de femei in Ghana, si un economist in agricultura care a lucrat in comunitate pentru a rezolva problema pesticidelor in Chile.  Ce vrem sa facem este sa folosim metodologia Imbuternicirii Comunitatii pentru cateva documente de training care promoveaza si instruiesc in domeniul gradinaritului urban.  Intr-un fel aceasta genereaza venit dar intr-o forma mult mai putin periculoasa decat o schema obisnuita de microintreprindere.

Schemele de microintreprinderi care functioneaza au cateva caracteristici.  Au credite foarte mici, poarta ratele de dobanda de pe piata si se adreseaza in principal femeilor.  Desi poate parea sexism sau discriminare de gen, este mult mai plauzibil ca femeile sa foloseasca imprumuturile conform planurilor, sa dezvolte o mica afacere pentru avantajul familiei sau personal si sa nu risipeasca banii pe distractii, femei (prostituate) si bautura.  Impreuna cu imprumutul vine si mult training, cum sa foloseasca creditul, inregistrarile tranzactionale, planificare, marketing, contabilitate si sfaturi tehnice pentru productie.  Acele scheme care sunt similare faimoasei infiintari a Grameen Bank din Bangladesh, sunt de cel mai mare succes.

Trebuie sa fim realisti si constienti asupra conditiilor.  Functionarii publici sunt prost platiti, si suspectati sa-si gaseasca surse de venit prin reorientarea sau deturnarea fondurilor publice in propriile buzunare.  De obicei nu sunt sanctionati pentru faptele lor dar sunt de obicei laudati pentru ajutorul dat comunitatilor si familiilor din castigurile obtinute cu greu.  Un proiect guvernamental cu finantare este cel mai vulnerabil la coruptia functionarilor publici si a politicienilor in a fi exploatate.

Nu sunt deloc surprins ca mentiona o suma atat de mare de bani care apartine clientilor tai care nu returneaza creditele.

Multi functionari civili actioneaza de parca sistemul de microcreditare este simplu si de parca l-ar putea implementa.  Fara instruirea necesara acesta va eseua. Este necesara multa monitorizare cat si imprumuturi modeste si clientela feminina.  Am fost acuzat de rasism pentru ca am rezistat unor asemenea abordari, imprumuturi mari, clienti masculini, planuri de afaceri facute pe jumatate, spunandu-mi-se ca sunt un strain si nu ar trebui sa-mi impun cultura culturii lor. Ministrul unui guvern kenyan a spus intr-o conferinta ca in Africa nu exista coruptie, si ca ideea a fost inventata de europeni pentru a discredita negrii.  Doua saptamani mai tarziu, a fost arestat pentru coruptie.

Daca un om vine si spune ca are un plan extraordinar de afaceri dar ca nu are nevoie de training sau de sprijin de la un grupul in legatua cu colateralul, spuneti-i sa-si ia imprumutul de la banca.

Daca traduci manualul referitor la generarea de venituri in Urdu, pastreaza in minte aceste note de la mine.  Te voi informa in continuare despre gradinaritul urban si sa sugerez ca ONG-ul tau va avea mai mult succes cu asta decat cu un alt proiect de generare de venituri.

Cand am inceput sa lucrez pentru prima data in Peshawar, in 1988, era in aceeasi perioada a anului si temperatura atinsese 49 de grade. Sa mergi in aer liber era ca si cum ai fi innotat in melasa.

At 09:38 AM  Touqeer Abbas a scris:

Stimate domn

In aceste zile sunt temperaturi foarte ridicate

Dr re-traduc mobilizarea in societatea civila lol.

azi am o intrebare. Guvernul din Pakistan incepe un program de generare de venit intitulat PRSP, si ofera imprumuturi de ajutor pentru derularea unei afaceri, stiu ca in 5 sate sialkot au pierdut 12 million de rupii si ei inca deruleaza acest program ACOLO UNDE AU AVUT DEJA PIERDERI?

rezultatul acestui program este nul DE CE COMUNITATEA NU S-A DEZVOLTAT

programul de creditare al OPP ( un NGO foarte mare din pakistan) este de aproape 200 millioane in pakistan si partenerul cel mai important a esuat sa replice acest program in zona lui. in cateva orase acest program este derulat local ca spalare de bani locala.castiga foarte mult prin acest program. replica acest program ca

agentie locala de selectie de personal si finanteaza @ 0.50 Rupii pe zi pe mie si organizatia locala pune la dispozitie acest imprumut @ Rs. 0.60 /zi/000 si rata are scadenta dupa 30 de zile.

si imprumutul este pe produs zilnic.

CREDETI CA IMPRUMUTATII CULEG ROADE DIN ACEST PROGRAM?

 este acesta un program prietenesc cu oamenii?

daca chiar trebuie sa dezvoltam comunitatea atunci ce modalitate sa abordam?( da, am citit cartea ta cu atentie in afara de punctul dumneavoastra de vedere)

Data: 10 iun

From: "NewsBlaze Editor" <[email protected]>

Multumesc Phil.

Iata ce intentionam sa postez:

In acest articol, Banii de hartie nu pot salva miliarde de la saracie

http://newsblaze.com/"

autorul considera ca prea mult ajutor strain este irosit si in cele din urma nu-si atinge scopul.

Recent NU au anuntat ca populatia va creste cu 40 la suta in urmatoarea jumatate a secolului.

NU crede ca natiunile bogate trebuie sa creasca in mod dramatic ajutorul strain catre tarile sub-dezvoltate pentru a impiedica un dezastru umanitar care ar putea izbucni de la explozia populatiei in lumea a treia.

Ajutorul strain aduce in cea mai mare masura coruptie in timp ce problemele fundamentale sunt exacerbate. Statele Unite si alte natiuni bogate ar trebui sa se abtina de la spoturile publicitare de milioane de dolari si in loc, sa se angajeze sa dezvolte institutiile democratice care favorizeaza o piata libera.

Alan.

From :  Jessica

Sent :  April 6

Buna Dr. Phil,  Tocmai am invatat cum sa folosesc un blog (stiu ca este penibil) vazand ca maine este ultima zi de curs.  Dar tocmai l-am citit pe al lui Duncan (buna pagina) despre ajutorul strain si tocmai am vrut sa depun doi centi ai mei.  Trebuie sa recunosc ca nu stiu de fapt foarte multe despre acest subiect dar as vrea sa cred ca trebuie sa fie aspecte ceva mai pozitive decat ceea ce crede Duncan.  As crede ca motivul, de exemplu, pentru care guvernul canadian se concentreaza in primul rand si cel mai mult pe industriile locale cum ar fi siderurgia, are un motiv intemeiat. Ei incearca sa creeze locuri de munca in comunitatile locale, ceea ce are sens, pentru ca avem nevoie sa amplificam economia noastra locala/federala inainte sa ajutam alte tari.  Nu ma intelegeti gresit, sunt pentru ajutorul strain. Daca se da pentru o utilizare corecta.  Cu siguranta doresc ca alte tari sa devina autonome si  libere (in mod ideal) de saracie dar cum pot beneficia intr-adevar de ajutorul strain daca ajutorul pe care noi il dam ajunge de obicei pe maini gresite si este utilizat eronat de guvernele lor?  Nu stiu cum putem face sa functioneze asta daca guvernele tarii "in curs de dezvoltare" si cetatenii nu vor sa se ajute pe ei insisi in aceeasi masura in care doresc ajutor.

Deocamdata atat

Jessica

From :  Duncan W

Sent :  March 18

Subject :  Soc 100 -Blog Discussion - Ajutor strain

Buna!

Scriu despre un subiect care a fost o mica parte a discursului Dr Phil de saptamana trecuta dar mi-a dat de gandit. Subiectul este ajutorul strain si ce face.

Dr Phil vorbea depre modul in care guvernul canadian subventioneaza din greu fermierii canadieni, subminand fermierii straini se presupune ca de fapt contribuim cu ajutor strain. Pe langa aceasta, ajutorul este legat invariabil de conditiile care functioneaza in favoarea Canadei, asa incat nu este ca si cum am actiona in cel mai pur spirit de altruism.

De fapt, este categoric politica murdara. Intregul proces este o forma de a da aparente de altruism fara a face ceva folositor. Ideea ar trebui sa fie un semnal de alarma. Etichetele de "dezvoltat" si "in curs de dezvoltare" pot fi confuzante. Daca noi, lumea occidentala, sabotam in mod activ (chiar daca nu intentionat) economiile tarilor "in curs de dezvoltare" in avantajul propriei noastre cresteri economice, atunci nu exista nici un adevar in idea ca intr-o zi, cu ajutorul nostru, toate tarile lumii vor sta ferm pe propriile picioare.

Numiti-ma un cinic, dar cred ca acest fel de ajutor strain se perpetueaza si ca exista doua motive in acest sens. In primul rand este vorba de politici intortocheate si in al doilea rand este vorba de presupunerile de baza despre cum functioneaza lumea ceea ce pun sub semnul intrebarii aici.

Primul motiv (cel legat de politica) este de fapt economic, si cand vorbim despre economie stau deoparte de orice domeniu despre care nu stiu nimic, si daca oricare dintre voi ma puteti corecta va rog sa o faceti. Dar iata ce cred. Ideea de guvernare care ofera subventii afacerilor care creaza locuri de munca este ceva ce n-am inteles niciodata. Or sa cheltuiesti sume importante din banii publici in general pentru un anumit domeniu cu scopul de "a lansa economia" sau orice alt scop care suna senzitiv in mod superficial pentru unul ca mine care nu are o buna intelegere a economiei pare mai putin logic in final.

Vin din Nova Scotia, unde guvernul baga sume importante in otelariile din Cape Breton doar pentru a crea locuri de munca pentru localnici. Nu avea nici o logica din perspectiva de ansamblu dar dezbaterile pe marginea acestui subiect nu au avut NICIODATA in vedere imaginea de ansamblu - au fost in permanenta focalizate in mod exclusiv pe Cape Breton, fara nici o observatie ca banii irositi sunt aruncati ca un atac impotriva Cape Breton ca intreg. Dar asa se intampla in cazul subventiilor - sunt usor de alocat dar blamul va cadea pe politicianul care incearca sa le retraga.

Poate ca exemplul extrem pentru acest caz este armata americana. Volumul de redundanta este extraordinar - de ce anume pastreaza US Marine Corps (Corpurile Maritime Americane) (care are mai multe trupe decat armata britanica si mai multe avioane decat Aviatia Franceza (RAF) ca sa faca exact aceeasi treaba pe care o face armata americana? Parerea mea este ca este o ramasita din Cel de-al Doilea Razboi Mondial, cand armata s-a deplasat in Europa si USMC a luptat in Pacific. A fost o strategie de lupta pe doua fronturi si a permis intr-o mica masura specializarea acestora. Dar aceasta nu mai este necesara si armata si MC se calca pe picioare in permanenta. Marina a fost in Afghanistan, care este o tara fara iesire la mare.

De ce se intampla asta?

Pentru ca nici un politician american nu va avea curajul sa diminueze fortele armate. Este o zona politica "Interzisa". Pentru ca armata inseamna Bugete Mari si pentru ca sistemul american nu permite egalizarea directa a platilor intre state, este foarte dificil sa anulezi o forta armata odata creata. Armata canadiana nu este chiar la fel pentru ca noi permitem egalizarea platilor. Dar se intampla altfel. Faimoasele jeepuri Iltis au fost achizitionate la preturi obscene de la Bombardier doar pentru a cheltui banii aici acasa - militarii tipau dupa cele mai bune (si mai ieftine) vehicule care erau oferite de una din marile companii germane (nu-mi amintesc acum care). Si am auzit ca facem inca o data acelasi lucru cu vehiculele Stryker.

Problema militara nu este unica, se intampla in mare masura in domeniul militar pentru ca exista multi bani la dispozitie. Dar aceeasi mentalitate a existat si in cazul programelor spatiale, de exemplu. N-as fi deloc surprins daca acelasi lucru s-ar intampla in sectorul agricol, desi n-o pot demonstra. Imi inchipui ca ar fi un iad pentru orice politician care ar survola ideea de a le reduce pentru orice motiv.

Al doilea rand cred ca ajutorul strain se intampla exista, dupa cum am spus, pe baza presupunerilor pe care le au oamenii despre modul in care functioneaza lumea. Ideea este ca toti au acelasi drept de a fi alerga dupa bogatie, si toti vor dori sa-i deposedeze pe altii pentru propriul interes. Pana aici sunt cu totul de acord dar ma disociez de aceste conceptii cand se bazeaza pe presupunerea ca este un joc cu scor nul.

Legile ofertei si cererii: cu cat produc mai multi cu atat scad costurile. Sustinand fermierii din lumea a treia astfel incat sa poata produce in aceeasi termeni cu fermierii occidentali ar scadea costurile generale ale alimentelor si ar hrani mai multi oameni. Costurile relativ scazute ale hranei occidentale este o iluzie: platim pentru aceasta prin taxe. asa incat cred ca, in general, canadienii ar iesi mai bine fara. In plus am putea dormi un pic mai bine stiind ca jucam cinstit si nu am trimite ajutor prostesc.

Cred ca grupul care iese cel mai rau din ajutorul strain legitim ar fi cel al fermierilor canadieni, care ar lua fara dubiu atitudine impotrica acestui fapt. Dar poate banii din taxe ar putea fi cheltuiti mai bine daca beneficiarii ar fi recalificati pentru alte domenii. Oricum le trimitem deja bani.

Oricum sunt doar gandurile mele. Nu urmez cursuri de economie asa incat as putea sa spun numai lucruri fara sens.

Multumesc,

Duncan

Vezi:  http://www.markfiore.com/animation/aid.html

© Copyright 1967, 1987, 2007 Phil Bartle
Web conceput de Lourdes Sada

––»«––

Ultima actualizare: 2011.08.22