Traduceri:
Alte pagini:Sociologie:
|
SAPIR –– WHORFLimbajul şi Percepţia Realităţiide către Phil Bartle, PhDtradus de Sandra LifshitzMaterial de trainingCuvintele noastre afectează ceea ce vedemLucrările lui Edward Sapir şi Benjamin Whorf aproximativ acum şaptezeci de ani erau bazate pe o greşeală; în mod eronat ei au crezut că limbajul Hopi nu avea timpuri (trecut, prezent, viitor). Mai important, ei au sugerat că noţiunea noastră intuitivă cum că cuvintele sînt pur şi simplu etichete pe care le ataşăm la lucruri –– era greşită. De fapt, fiecare limbaj are împletit în el modalităţi de a privi lumea. În Engleză, nu avem un cuvânt exact ca în Germană "Weltshautung," sau în franceză "prise de conscience," însemnînd că percepţia este parte inerentă din limbaj. S-a vorbit mult despre faptul că în limba inuită nu există un termen exact pentru cuvîntul românesc unic "zăpadă". Pentru că zăpada este un factor atît de important supravieţuirii popoarelor din nord, ei aveau nouăsprezece cuvinte diferite care variau în funcţie de starea zăpezii. La început, s-a argumentat că asta depindea numai de mărimea şi forma cutiilor pe care le folosim ca să punem experienţele noastre. În Engleză, cu toate astea, nu avem nici un cuvînt pentru chimicala, di-hydrogen oxide (H2O). Dacă vrei să contrazici şi să spui, "Dar avem cuvîntul 'apă'", lasă-mă să-ţi atrag atenţia că cuvîntul "apă" nu se foloseşte în cazul cînd H2O este îngheţată, cristalizată sau vaporizată, pentru care avem alte cuvinte (gheaţă, zăpadă, aburi, ceaţă, nori, umiditate). Din momentul cînd ne naştem, sîntem inundaţi cu sute de mii de fragmente de informaţii pe secundă, sub formă de sunet, miros, tactil, temperatură şi vedere. Sînt multe şi aleatorii. Separat, ele nu au nici o semnificaţie. Numai prin interacţia noastră cu alte fiinţe umane începem să le dăm un sens, şi începem să clasificăm o gamă de fragmente de informaţie diferite în categori comune, cuvinte. Aceste cuvinte, sau numeroase categori de fragmente de informaţie, diferă de la limbaj la limbaj. Cînd observi ceva, de exemplu profesorul de sociologie în clasă, nu primeşti exact acelaşi set de fragmente de informaţii ca elevul de lîngă tine. Două obiecte (incluzînd studenţi) nu pot ocupa acelaşi spaţiu în acelaşi timp. Cu toate astea în general ai fi de acord că amindoi am văzut acelaşi lucru în acelaşi timp. S-a studiat mult limbajului culorilor, pentru că putem să folosim graficele de culori de la o cultură la alta, şi apoi putem desena hărţi care compară limitele între culori. Engleza, de examplu, are două cuvinte diferite pentru roşu şi o combinaţie de roşu şi alb (roz) dar nu are două cuvinte diferite pentru albastru şi o combinaţie de albastru şi alb. În timpul activităţii mele în comunitatea Kwawu din Africa de vest, am aflat că existau trei culori de bază: negru, alb şi roşu, care se aflau la baza cosmologiei tradiţionale, şi toate celelalte culori erau combinaţii sau culori "de" obiecte concrete. Cuvîntul "galben," de exemplu, poate fi tradus "culoarea grăsimii de găina" (care aduce cu cuvîntul în Yiddish "schmaltz"). Uni observatori au atribuit limbajului un rol în faptul că Ruşii au cîştigat competiţia pentru cucerirea cosmosului în 1957, lansînd în orbită Sputnik, primul satelit făcut de mîna omului. Limba rusă are timpuri discontinue, în care ceva continuă, se opreşte şi apoi continuă din nou. Aceasta, la rîndul ei, a permis matematicienilor ruşi să lucreze cu mai multă uşurinţă cu conceptul că ceva se împarte la zero, derivate (în analiza matematică). Acest fapt, la rîndul lui, a permis matematicii şi analizei matematice ruseşti să avanseze mult înaintea americanilor şi vest europenilor.
Acele matematici avansate, la rîndul lor, au fost un factor în lansarea Sputnik-ului de către Sovietici.
N-are importanţă dacă "crezi" aşa sau nu. Sarcina ta nu este să crezi în ceva, ci să înveţi o ipoteză şi să fi capabil să o explici într-o manieră destul de ordonată şi uşor de înţeles. Credinţele, opiniile şi sentimentele tale sînt pentru discuţii în clasă şi în curier electronic, nu pentru examene. Există multe controverse în jurul ipotezei Sapir-Whorf şi, dacă studiezi sociolingvistica, o să te lovesti de multe din ele. La început (de exemplu în acest curs introductiv), totuşi, o să fie necesar să înveţi ce este o ipoteză. Limbajele pe care le învăţăm au un impact profund în felul în care vedem lumea din jurul nostru. Pentru unii sociolingişti, asta înseamnă că limbajul determină realitatea. Implicaţiile sînt imense. Întregul nostru mod de viaţă este bazat pe limbaj, deşi (ca un peşte straniu care cunoaşte apa) majoritatea acelei baze lingvistice ne este invizibilă. În timp ce limbajul este o unealtă, şi aparţine dimensiunii technologice a culturii, ea pare să fie una din primele. Ne permite să mergem mult înainte de veri noştrii maimuţele în termeni de complexitate şi legaturi cu alte familii, alte communităţi, alte popoare şi în lume, să dezvoltăm o economie globală (şi aminteşteţi de asta data viitoare cînd o să mănînci o portocală sau o să bei o ceaşcă de cafea). Este o cerinţă esenţială pentru cooperarea internaţională sau de alt tip, chiar dacă nu este o garanţie pentru aceasta. Învăţînd un alt limbaj decît primul nu este numai învăţatul unui cifru. Înseamnă a învăţa un alt fel de a împărţi percepţiile în diverse scheme de categorii, a învăţa o cultură diferită şi deci o realitate, şi adînceşte nivelul nostru de înţelegere a lumii şi natura culturii. La fel cum avînd vedere binoculară ne dă adîncime de vedere 3-D, la fel fiind fluent în mai mult de un limbaj oferă o adîncime "3-D" de conştientizare culturală. În anii 1930, autorul George Orwell, ne-a prevenit împotriva limbajului "Newspeak" unde cuvintelor şi frazelor li s-au dat noi sensuri şi au fost folosite să sprijine oprimarea politică (un regim despotic este numit "fratele cel mare" în romanul lui). În ziua de azi, există o profesie care se cheamă "spin doctoring" indiferent de cum ar putea fi numită, acolo unde, în mod deliberat şi conştient se alterează şi manipulează inţelesul tradiţional, în aşa fel încît să se interpreteze ştirile neplăcute într-un mod favorabil partidului la putere. Aici avem, cum a remarcat în clasă un student, un termen nou, de exemplu "daune colaterale" ca o frază slabă şi fără vinovăţie care să renumească morţile inutile şi rănirea femeilor, copiilor şi altor inocenţi aflaţi în vecinătatea unei operaţiuni militare. Stiloul este, într-adevăr, mai puternic decît sabia. Ipoteza Sapir-Whorf nu este aceptată de toţi oameni de ştiinţă în domeniul social. Vezi: Sapir. Footnotes: ––»«––Pentru orice text copiat de pe acest site, vă rugăm să faceţi o trimitere la următoare adresă: cec.vcn.bc.caAcest site este găzduit de către Reţeaua Comunitară din Vancouver (VCN).© Drepturi de autor 1967, 1987, 2007 Phil Bartle
––»«–– |
Pagina Principală |