Traduceri:

Alte Pagini:

Module

Harta site-ului

Cuvinte cheie

Contact

Document utile

Link-uri utile

REALIZAREA UNITĂŢII

de Phil Bartle, PhD

traducere de Raluca Avramescu

revizuit de Ursula Hermann

Material pentru instruire

Ceea ce adesea numim pasul trei în ciclul mobilizării, "realizarea unităţii", poate începe chiar în cadrul pasului unu (conştientizarea publicului) şi poate continua pe parcursul întregului ciclu al mobilizării.

Comunităţile sunt rareori unite:

Însuşi cuvântul "comunitate" conţine în structura sa cuvântul "unitate", dar este o greşeală comună să asumăm că orice comunitate este implicit unită.

La nivelul fiecărei comunităţi există în interiorul său dezbinări şi conflicte - ceea ce am numi scindări sociale. Acestea pot fi de natură religioasă, de clan, clasă, limbă, diferenţe etnice sau alţi factori.

Nota: A "sciziunea" este o diviziune sau o discrepanţă între diferite părţi. "Sciziunea socială" reprezintă diviziunea între două sau mai multe fracţiuni aparţinând unei grupări sociale mai largi.

Decizia comunitară are nevoie de unitate:

Şi totuşi, atunci când dorim ca o comunitate să ajungă la decizia unanimă de a se pune de acord asupra problemei prioritare care trebuie rezolvată, acest lucru nu e posibil dacă diferite fracţiuni susţin scopuri diferite.

Unificarea acestor fracţiuni si apoi promovarea şi încurajarea unităţii este o sarcină necesară pentru dumneavoastră, în calitate de mobilizator. Cum o aduceţi la îndeplinire?

Tehnici pentru unificarea unei comunităţi:

Atunci când organizaţi o întâlnire a membrilor comunităţii, insistaţi şi asiguraţi-vă că la aceasta participă toate fracţiunile comunităţii. De asemeni, asiguraţi-vă că această întâlnire include persoanele cu handicap, pe cele în vârsta sau alte categorii de persoane care sunt în mod obişnuit omise.

Dacă v-aţi achitat bine de sarcina cu caracter sociologic, anume observarea şi analizarea comunităţii, atunci veţi putea identifica părţile sensibile.

Este util să jucaţi chiar puţin teatru atunci când mobilizaţi. Puteţi folosi demonstraţia cu beţe de chibrit, spre exemplu, dar asiguraţi-vă că îi acordaţi suficient timp. Cereţi sprijinul unuia sau a doi voluntari; repetaţi-vă în diferite feluri; jucaţi teatru. Luaţi un singur băţ de chibrit şi întrebaţi grupul dacă va fi uşor de rupt.

Obţineţi răspunsuri din partea membrilor grupului. Apoi cereţi voluntarului să îl rupă. Felicitaţi-l pe voluntar şi faceţi mare caz împreună cu membrii grupului despre cât de uşor a fost pentru el să rupă băţul de chibrit. Apoi luaţi un mănunchi de beţe de chibrit şi legaţi-le pe toate cu un elastic; arătaţi întregul mănunchi de beţe grupului. Cereţi apoi voluntarului să rupă întregul mănunchi ca tot unitar. Voluntarul va întâmpina dificultăţi sau (sperăm) nu va putea rupe beţele de chibrit astfel grupate în mănunchi.

În acest fel demonstraţi că fiecare băt de chibrit reprezintă o fracţiune diferită, dar toate beţele împreună reprezintă întreaga comunitate. Sărăcia şi slăbiciunea pot "rupe" cu uşurinţă comunitatea dacă diferitele fracţiuni continuă să facă presiuni în direcţii diferite.

Arătaţi încă o dată grupului beţele de chibrit şi în acelaşi timp explicaţi-le din nou analogia (metafora sau parabola), rupând un singur băt de chibrit, pe care îl identificaţi cu o fracţiune, apoi străduindu-vă să rupeţi tot mănunchiul de beţe legate împreună, pe care îl identificaţi cu întreaga comunitate unită. Faceţi aceasta demonstraţie în decursul câtorva întâlniri la momente diferite. Nu vă temeţi niciodată să vă repetaţi principiile. Continuaţi prin alte demonstraţii şi povestiri fie imaginate de dumneavoastră fie împrumutate de la alţi mobilizatori.

Referinţă: Rolul hranei în procesul de întărire a comunităţilor.

Referinţă: Întărirea organizaţiilor.

Scopul dumneavoastră nu este acela de a face comunitatea să devină omogenă (toţi membrii să fie la fel); este de a încuraja oamenii să devină mai înţelegători şi mai toleranţi în ce priveşte diferenţele între membrii comunităţii, să fie loiali şi să sprijine comunitatea ca tot unitar.

Nu vă opriţi:

Combinaţi aceasta cu alte eforturi de realizare a unităţii, cum ar fi a vă asigura că fiecare fracţiune are reprezentanţi în comitetul executiv al organizaţiei comunităţii, pe care îl constituiţi cu scopul planificării proiectului comunităţii şi punerii lui în practică.

Nevoia realizării unităţii este continuă, de aceea procesul nu trebuie oprit înainte de a avansa la paşii următori. Discutaţi cu ceilalţi mobilizatori şi învăţaţi metode noi.

© Drepturi de autor: 1967, 1987, 2007 Phil Bartle
Web conceput de Lourdes Sada

––»«––

Ultima actualizare: 09.03.2011