Traduceri:

Alte Pagini:

Module

Harta site-ului

Cuvinte cheie

Contact

Document utile

Link-uri utile

A LUA MASA CU PRIETENII

Rolul hranei în creşterea puterii comunităţilor

de Phil Bartle, PhD

tradus de Oana Necula

revizuit de Ursula Hermann

Rezumat pentru instruire

"Cine mănâncă alături de cine" este un factor care afectează mobilizarea

Introducere:

Un aspect al creşterii puterii comunităţii, care în cărţile şi cursurile de dezvoltare a comunităţilor este des trecut cu vederea, este masa în grup. Aşa cum este şi celebrarea încheierii unui proiect, şi alte activităţi importante, uneori privite de majoritatea oamenilor ca o vacanţă sau "o pauză", şi această etapă este o parte esenţială din munca mobilizatorului.

Ca om de ştiinţă în domeniul social pot să vă spun, hrana are mai multe beneficii pe plan psihic decât cele de nutriţie şi sănătate. Alături de cine mâncăm, când mâncăm, ce mâncăm şi în ce condiţii mâncăm... sunt factori sociologici importanţi. (Dacă factorul nutriţie ar fi singura noastră preocupare ar fi logic ca toţi să mâncăm viermi).

Preocuparea pentru această activitate este importantă, aşadar pentru mobilizator, primul lucru pe care trebuie să îl ştie despre comunitate este cum să se comporte în cadrul ei, şi apoi să includă aceste cunoştinţe în strategiile de creştere a puterii comunităţi prin mobilizare.

Comesean:

Cuvântul "comesean" este derivat din latină (şi Arabă) şi înseamnă a sta la aceeaşi masă. În sociologie conceptul de "comesean" este definit simplu ca "oameni care mănâncă împreună".

Începe cu tine însuţi: gândeştete la oamenii alături de care mănânci şi la cei alături de care nu mănânci. În general, oamenii alături de care mâncăm fac parte din familie şi prieteni.

Cei alături de care tu nu te aşezi la masă, indiferent de motiv, se afă la distanţă de tine din punct de vedere social: într-o clasă socială mai înaltă sau inferioară, străini, inamici sau rivali serioşi şi uneori oameni care se diferenţiază prin limba vorbită, etnie, religie, sex, vârstă sau categorii de ocupaţii.

Aceste aspecte diferă, desigur, de la o comunitate la alta şi de la o societate la alta. Ele variază şi funcţie de contextul social, alături de unele persoane poţi sta la masă într-o cantină dar nu poţi sta alături de ei la masă acasă.

Ca generalitate (puteţi fi siguri că există multe excepii), oamenii ţin să mănânce alături de alţi oameni acolo unde există solidaritate sau încredere. Uneori această încredere este mai mult aparentă decât reală, unii oameni se aşează la masă cu alţii doar pentru a afişa încrederea pe care de fapt nu o au. A lua masa împreună cu alţi oameni este, ca multe alte activităţi culturale, simbolică şi comunică multe valori şi mesaje.

Influenţa are două sensuri:

Asocierea (a) unui statut social sau relaţii şi (b) cine mănâncă cu cine, este cunoscut şi observabil. Acest lucru nu demonstrează ca este neapărat o relaţie cauzală între cele două situaţii, dar sugerează că o relaţie există.

În ce sens se crează această cauzalitate? Mobilizatorii experimentaţi ştiu că influenţa se manifestă în ambele sensuri. Modul cum oamenii se judecă unii pe alţii poate fi influienţat de cine alege în mod conştient să mănânce cu cineva. Acest mod conştient de a alege poate influenţa modul în care oamenii judecă.

Acest lucru are două implicaţii pentru mobilizator. (1) Activitatea sa implică cunoaşterea particularităţilor culturale şi sociale ale comunităţii, iar o metodă importantă în realizarea acestei cerinţe este de a şti cine mănâncă alături de cine. (2) Situaţiile în care oamenii stau unii lângă alţi la masă deşi nu fac acest lucru în mod normal, reprezintă crearea unor noi relaţii sociale şi creşterea puterii comunităţi prin creşterea unirii.

Unitatea este foarte importantă pentru mobilizator. Vezi Mobilizarea unităţii. Dacă aducerea oamenilor la aceeaşi masă pentru a mânca va îmbunătăţi unitatea, este un instrument pentru mobilizator.

Trei situaţii de a sta la aceeaşi masă impreună în mobilizarea comunităţii:

Pot fi multe ocazii în care membrii comitetului comunităţii să ia masa impreună în public. Cu cât mobilizatorul are mai multe cunoştinţe despre comunitate cu atât mai multe ocazii pot apărea.

Furnizarea hranei pentru membrii comunităţii care muncesc pentru curăţarea ariei în care îşi desfăşoară activitatea, sau contribuie la realizarea unui proiect de construire, este o iniţiativă valoroasă pentru promovarea entuziasmului în muncă şi pentru promovarea unităţii şi solidarităţii.

În zonele rurale, fermierii care nu au bani pentru a face donaţii,pot să doneze o parte din recoltele lor pentru comunitate. În acelaşi timp unii membri ai comunităţii poate că nu au capacitatea fizică de a realiza munci grele de exemplu în construcţii, dar sunt dispuşi să doneze din timpul şi efortul lor pentru prepararea şi servirea hranei donate.

Este uşor să treacă neobservată munca comitetului executiv. El contribuie cu timpul , imaginaţia şi cunoştinţele sale la proiectul comunităţii. Acesta trebuie însă să aibă grijă să menţină transparenţa cu privire la utilizarea banilor comunităţii pentru a putea menţine încrederea şi entuziasmul oamenilor. Dacă membrii comunităţii prepară chiar şi cantităţi mici de mâncare, chiar şi ca un gest simbolic, pentru membrii comunităţi, aceştia vor fi mai puţin suspectaţi că au planuri secrete de a-şi mări propriile venituri prin utilizarea defectuoasă a resurselor comunităţi.

În timpul festivităţilor publice de sărbătorire a încheierii proiectului, comunitatea este sfătuită de către mobilizator să invite personalităţi să participe şi să oficieze ceremonia. Această abordare atrage jurnalistii care vor face public evenimentul. Dacă comunitatea poate fi văzută ca furnizând gustări vizitatorilor importanţi sau mai bine tuturor participanţilor, atunci încrederea şi solidaritatea comunităţii va creşte.

Alegerea a ceea ce se mănâncă:

Mobilizatorul nu alege ceea ce ar trebui să se mănânce. Treaba mobilizatorului este de a stimula comitetul, dacă nu comunitatea, să decidă ce mâncare va fi servită, când, cum, unde, în ce cantitate şi alte detalii. Dacă comitetul este format şi decide asupra mâncării care va fi servite, alegerea lor este o bună sursă de informaţii pentru mobilizator.

Alegera unor alimente tabu sau controversate, de exemplu, poate fi un indicator al influienţei grupurilor în cadrul executivului. Carnea de porc, de exemplu, nu trebuie să fie servită musulmanilor, carnea de vacă la hinduşi, sau carne la vegetarieni. Dacă comitetul alege asemenea mâncăruri atunci mobilizatorul are un idiciu că comitetul este format în principal din grupurile opuse.

Mobilizatorul ar trebui să încerce, în linişte la început, în culise, să convingă comitetul că acesta trebuie să fie sensibil la varietatea mâncărurilor servite în comunitate. Dacă acest lucru nu poate fi rezolvat în linişte, mobilizatorul poate pune această problemă în public în întâlnirea întregii comunităţi, indicând că proiectul este pentru toţi membrii comunităţi, nu numai pentru anumite grupuri, însă mâncarea va fi servită tuturor, sau, dacă nu este posibil, atunci vor fi făcute preparate speciale penru unele grupuri.

În multe proiecte comunitare, mai ales atunci când sunt invitate personalităţi importante, se practică servirea pe lângă gustări şi băuturi răcoritoare. Acest autor nu aprobă utilizarea băuturilor de tip "coca-cola" sau alte mărci de băuturi de acelaşi gen. Apa fiartă, băuturile locale şi ceai şi/sau cafea sunt de preferat.

Sumar:

Cultura mâncatului în grup, "cine îşi împarte masa", este importantă pentru mobilizator.Cunoscând partenerii la aceeaşi masă este un indicator de cât de bine ştie mobilizatorul comunitatea şi poate fi un indicator util a cât de divizată sau unită este comunitatea.

Încurajarea comunităţii şi comitetului executiv de a aranja ocazii în care oamenii pot mânca împreună va promova o creştere a unităţii, solidarităţi şi încrederii, care sunt factori importanţi în creşterea puterii comunităţii.

Ca cele mai multe lucruri făcute de un bun mobilizator, acesta va încuraja abordarea participativă, ghidând şi stimulând comunitatea şi proiectele sale şi executivul ei în luarea deciziilor, în loc să dicteze deciziile ce trebuiesc luate.

Referinţe:

Hrană şi cultură: http://lilt.ilstu.edu/rtdirks/SOCIAL.html

Margaret Visser: http://www.umanitoba.ca

Contribuţia comunităţii: Masă pentru munca prestată în folosul comunităţi:

© Drepturi de autor: 1967, 1987, 2007 Phil Bartle
Web conceput de Lourdes Sada

––»«––

Ultima actualizare: 09.03.2011