Traduceri:

Alte Pagini:

Module

Harta site-ului

Cuvinte cheie

Contact

Documente Utile

Link-uri folositoare

Această lucrare a fost prezentată în octombrie 2004 în timpul
"Seminarului Internaţional despre Învăţarea prin Acţiune: Lecţii de pe teren"
organizat de Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Chuo, Tokyo, Japonia

Împărtăşirea unor experienţe practice asupra
Abordarea Planificării Participative şi Apreciative[APPA]
O abordare apreciativă de a lucra în parteneriat cu localnicii

de către Kamal Phuyal, PhD

editat de către Phil Bartle, PhD

tradus de către Ana Maria Mădălina Panait

Numele meu este Kamal Phuyal. Am fost implicat in domeniul dezvoltării începând cu anul 1987. Am început munca de dezvoltare ca un "facilitator comunitar", într-un sat izolat din Nepal. De atunci, am lucrat în diferite părţi ale Nepalului, predominant în zonele rurale, prin intermediul diverselor organizaţii guvernamentale şi non-guvernamentale. Eu cred în nevoia de participare a oamenilor, şi în cele din urmă în conducerea lor, pentru o dezvoltare durabilă. Eu, prin urmare, am învăţat PRA, PLA şi alte câteva abordări participative şi am aplicat aceste metode în munca mea începând cu 1990. În ultimii cinci ani şi mai mult, am aplicat abordarea planificării participative şi apreciative, care se concentrează mai mult pe punctele forte pozitive ale comunităţii şi am elaborat planuri de dezvoltare care se bazează pe acest lucru. Am experimentat / realizat această abordare devenind mai eficientă şi un mijloc bun de a lucra împreună cu localnicii pentru schimbare. Aici, aş dori să împărtăşesc cu dumneavoastră câteva dintre experienţele mele practice de lucru.

1. APPA: o abordare apreciativă

1.1 Ce este APPA?

Abordarea Planificării Participative şi Apreciative (APPA) a fost iniţiată în Nepal după 1999 şi a fost larg folosită de diferite organizaţii şi persoane fizice. Cu toate acestea, diferite persoane şi organizaţii folosesc altă denumire, cum ar fi abordarea pozitivă de planificare, abordarea apreciativă de planificare, etc. Această abordare împărtăşeşte valorile invocate de abordarea anchetei de recunoaştere (AR).

O caracteristică importantă a acestei abordări a fost faptul că situează persoanele în centrul procesului de dezvoltare. Participarea oamenilor la procesul de dezvoltare este un drept esenţial al acestora. Este un drept al localnicilor de a analiza situaţia lor actuală şi de a planifica pentru un viitor mai bun. Localnicii, de preferinţă persoanele marginalizate, ar trebui să aibă control asupra deciziilor luate cu privire la "dezvoltare", care are impact asupra condiţiilor de viaţă ale acestora. Din această cauză, cei care intervin din afară trebuie să asculte de localnici, să înveţe şi să lucreze împreună cu localnicii ca facilitatori (ghid sau observator). În conformitate cu această abordare, participarea este înţeleasă ca "participare a organizaţiilor care lucrează în proiectele de dezvoltare ale problemelor comunitare", şi nu ca "participarea comunităţii la programele de intervenţie ale organizaţiilor."

O altă contribuţie majoră adusă de APPA la abordarea participativă este faptul că aceasta susţine importanţa punctelor forte ale comunităţii care duce la o dezvoltare durabilă. Descurajează concentrarea sau iniţierea unei discuţii asupra problemelor comunităţii, care în mod normal provoacă frustare sau inferioritate în rândul oamenilor. "Întâmpinăm o multitudine de probleme - întâmpinăm dificultăţi" un fel de a gândi al oamenilor care nu poate iniţia procesul de împuternicire. APPA, prin urmare, prevede ca oamenii să înceapă conversaţii despre punctele lor forte, despre experienţele lor de succes, despre disponibilităţile lor în ce priveşte resursele locale şi despre cunoştinţele lor autohtone şi practice. Se preferă conversaţiile despre "domeniile de îmbunătăţire" în loc de "probleme".

Această abordare împărtăşeşte următoarele idei fundamentale:

• Localnicii ştiu despre situaţia lor mult mai bine decât cei din afară, prin urmare, ei ar trebui să conducă procesul de dezvoltare.
• Este dreptul oamenilor de a analiza situaţia lor, de a gandi şi planifica pentru un viitor mai bun, de a implementa acţiunii şi de a evalua rezultatele acesteia.
• Respectaţi diversitatea. Diferite persoane (clasă economică diferită, grup de castă diferită, etc), au idei diferite, nevoi diferite, şi dorinţe diferite. Facilitatorii trebuie să-l respecte şi să asculte pentru a afla toate realităţile.
• Ascultaţi, învăţaţi de la oameni şi sprijiniţi localnici, de preferinţă persoanele marginalizate.
• Respectaţi cunoştinţele şi practicile autohtonilor şi învăţaţi din acestea.
• Procesul de dezvoltare trebuie să fie simplu şi distractiv, astfel încât chiar şi oameni analfabeti să poată participa cu uşurinţă.

1.2 Procesul APPA

APPA urmează procesul de punere în aplicare, după cum urmează:

În ceea ce priveşte etapele de punere în aplicare, rezultă, în principal, etapele "ciclului de proiect participativ", care au fost incluse în anexa 1. O explicaţie detaliată a fiecărui pas al APPA a fost inclusă în anexa 2.

1.3 De ce APPA?

Aspectele metodei APPA care le-am experimentat/realizat în comunitate prin diferite practici sunt următoarele:

• Baza este pusă pe punctele tari ale populaţiei locale, mai degrabă decât pe problemele şi slăbiciunile existente în comunitate. După cum spunea Mac Odell - "dacă cauţi probleme, vei găsi mai multe probleme, dacă cauţi succes, vei găsi mai mult succes. Dacă crezi în visele tale poţi realiza minuni." De aceea, ne concentrăm întotdeauna pe găsirea bazei cauzelor succesului, mai degrabă decât să ne concentrăm numai pe găsirea cauzelor problemelor.


• Mediu pozitiv: Acordând atenţie aspectului pozitiv întotdeauna se crează un mediu fericit. Chipurile oamenilor se luminează şi simt că "avem o mulţime de lucruri bune, pe care le putem face mult mai bine pe cont propriu" în timpul acestui exerciţiu.


• Întotdeauna ascultaţi de localnici şi incurajaţii să-şi exprime şi împărtăşească ideile cu alţii. De preferat să se acorde întâietate celor marginalizaţi, pentru a învăţa realităţile lor. Procesul este simplu, distractiv şi pozitiv, astfel încât persoanele marginalizate sunt încântate să participe prin împărtăşirea de idei şi sentimente. În special, în cazul Nepalului, oamenii săraci, care aparţin castei de jos, sunt cei mai vulnerabili (vezi anexa 3 pentru a înţelege procesul marginalizării în societatea nepaleză).


• Localnicii hotărăsc ca visele lor de a schimba societatea se bazează pe contextul socio-cultural. APPA încurajează localnicii să-şi stabilească visele (sau obiectivele de dezvoltare), şi să nu urmeze visele stabilite de cei din afară.


• Utilizarea resurselor locale: cu procesul APPA, oamenii se concentrează mai mult asupra resurselor existente în comunitate, se vor folosi resursele locale pentru dezvoltarea comunităţii mai degrabă decât să se pună accent pe ceea ce lipseşte sau pe ce trebuie cerut prin fonduri exterioare (donaţii). Astfel, începe adevăratul proces de abilitare.


• Schimbarea mentalităţii "facilitatorilor de dezvoltare": atunci când facilitatori de dezvoltare văd punctele forte ale populaţiei locale, atât în ceea ce priveşte capacităţile lor şi bogăţia resurselor locale, îşi dau seama de importanţa abordării participative.

1.4 Instrumente pentru a fi utilizate

Diverse instrumente participative, în special instrumente PRA / PLA, sunt utilizate în scopul de a efectua exerciţii APPA. Aceste instrumente sunt folosite în principal pentru a permite localnicilor să exprime şi să împărtăşească informaţii, şi pentru a stimula discuţii şi analize. Unele dintre acestea sunt instrumente vizuale care stimulează creativitatea. Oamenii, în special cei care locuiesc în mediul rural, folosesc materiale cum ar fi beţe, pietre, iarbă, lemn, frunze şi sol. Ei nu sunt familiarizaţi cu hartia şi stiloul. Pentru săteni, poate fi destul de diferite: "mâinile sătenilor tremură atunci când ţin un stilou, şi când ajung la marginea hârtiei, au terminat". Următoarele instrumente pot fi utilizate:

1. Maparea socială
2. Maparea resurselor
3. Drumeţii
4. Clasament pe perechi
5. Desen, etc.

(Vezi anexa 4 pentru câteva scurte explicaţii ale acestor instrumente)

3. Facilitatorii abordării APPA

Rolul facilitatorilor este vital pentru continuarea procesului cu succes. Facilitatorii lucrează, în mod normal, pentru a face procesul mai uşor şi de a crea mediul propice pentru a încuraja oamenii locali să participe la proces.

Participarea persoanelor marginalizate, în special a celor care sunt analfabete şi care ezită să vorbească, este imposibilă dacă facilitarea nu este adecvată. Reuşita exerciţiilor depinde în principal de facilitatorii care acţionează ca organizatori şi catalizatori, dar fără a domina procesul. Ei trebuie să aibă răbdare, să arate respect, să fie deschişi şi autocritici şi să înveţe să nu întrerupă. Facilitatorul trebuie să aibă anumite cunoştinţe adecvate pentru a spori nivelul de participare (a se vedea anexa 5 pentru nivelul de participare la atelierele de lucru). Acum apare întrebarea: care sunt calităţile necesare pentru a fi un bun mediator?

Cred că asocierea a trei aspecte majore este foarte importantă pentru a fi un bun şi capabil facilitator: atitudine, cunoştinţe, şi competenţe. Atitudinea joacă un rol vital pentru facilitarea de succes, mai ales în exerciţiile APPA. Din experienţa mea, calităţile majore pentru a fi un bun facilitator sunt următoarele:

Cu toţii avem experienţă în domeniul nostru. Aşa că haideţi să împărtăşim experienţele noastre pentru a afla care din aceste calităţi pot fi îmbunătăţite.

4. La final

Abordarea Planificării Participative şi Apreciative nu reprezintă o soluţie universală, îşi are limitele sale. Aceasta este considerată a fi eficientă la nivel micro, dar este dificil de utilizat în domenii mai extinse.

APPA nu este un instrument a apărut de nicăieri ca prin magie. A fost dezvoltată în decursul unor lucrări efectuate în colaborare cu populaţia rurală din Nepal; totuşi este folosită în comunităţile urbane şi în instituţii diferite.

APPA este pentru comunitate - comunitatea nu este pentru această abordare.

Numai o bună fiinţă umană poate fi un bun facilitator. Valorile APPA ar trebui să fie încorporate în viaţa cuiva.

Anexa 1: Ciclul Proiectului Participativ

Procesul APPA este derivat din ciclul proiectului de participare.

Comparaţie cu Ciclul de mobilizare.

Anexa 2: Etapele APPA

Plan detaliat de implementare (exemplu)
[Extindeţi aceste coloane şi rotiţi tabelul la orizontală]

Anexa 3: Câteva exemple de instrumente participative ce poate fi folosite pentru exerciţiul APPA

Maparea socială: În societăţile cele mai eterogene există o serie de grupuri de castă, etnie, sociale şi economice. Este important să se înţeleagă stratificarea comunităţilor, atât în termeni de resurse cât şi de accesul şi distribuirea acestora. Înţelegerea privind structura socială în comunitate este esenţială în vederea desfăşurării activităţilor de dezvoltare care vizează emanciparea secţiunii marginalizate. Instrumentul hărţii sociale este util pentru a efectua acest tip de analiză.Mai mult decât atât, ea poate genera informaţii diverse; numărul de gospodării, dimensiunea populaţiei, numărul de alfabetizare, numărul de bovine, etc

O introducere generală a obiectivelor exerciţiilor trebuie acordată iniţial. Apoi participanţii trebuie încurajaţi să întocmească o hartă a satului. Facilitatorii pot încuraja localnicii, luând primii iniţiativa de a desena harta. Orice efort de acum înainte trebuie să determine participanţii să îndeplineasca aceasta sarcina singuri. Harta, de obicei, este întocmită pe un teren comun folosind materiale locale pentru reprezentare pe cât posibil. Acest lucru garantează interes şi încurajează participarea comunităţii. O atenţie deosebită ar trebui să fie direcţionată către obţinerea punctelor de vedere ale femeilor şi copiilor, eventual prin desenarea unei harţi separat.

Maparea resurselor: Acest instrument indică resursele naturale existente în sat, inclusiv a resurselor funciare şi de apă. Utilizările acestor resurse şi accesibilitatea persoanelor sărace la aceste resurse sunt, de asemenea, analizate. Harta resurselor arată calitatea şi statutul fiecărei resurse. Aceste hărţi ajută la identificarea şi inventarierea diferitelor tipuri de resurse în sat şi caracteristicile lor în fazele iniţiale ale procesului de dezvoltare în sine. Acest proces de cartografiere garantează că orice tip de diversitate este considerată pe parcursul discuţiilor cu localnicii.

Drumeţii: Aceasta este o plimbare sistematică cu comunitatea locală pentru a observa, cere, asculta, viziona, identifica diferite zone, în căutarea de oportunităţi şi zone de îmbunătăţire. Rezultatele studiului pot fi prezentate în harta socială sau pe o diagramă transect.

Facilitatorii străini au o plimbare în jurul satului, pun întrebări şi învaţă de la săteni despre situaţia locală. Facilitatorii poate hotărâ o listă de control pentru a împărtăşi şi a învăţa de la localnici, înainte de a iniţia drumeţia. O ipoteză ar fi de a urma o cale în formă de "U" pentru o mai bună înţelegere a zonei.

Clasament pe perechi: Acest instrument este folosit pentru a valida categoriile, criteriile de alegeri, şi priorităţile identificate de către localnici. Se identifică şi se motivează preferinţele indicate şi la acestea se atribuie un punctaj bazat pe eşalonare. Aceasta ajută la prioritizarea zonelor pentru îmbunătăţiri precum şi la proiecte.

în clasamentul pe perechi elementele de interes sunt comparate două câte două. Participanţii indică care este cel mai important element al cuplului şi de ce. Rezultatul este o matrice care indică gradul de importanţă pentru fiecare element selectat.

Annex 4: Marginalizarea în structura socială a Nepalului

Anexa 5: Nivelul de participare la "atelierele de lucru participativ "

Note de sfârşit:
1. Odell, M., 2000, Probleme în dezvoltarea participativă

© Drepturi de autor 1967, 1987, 2007 Phil Bartle
Web conceput de Lourdes Sada

––»«––

Ultima actualizare: 18.05.2012