Pagina principală
 PAR/PRA





Traduceri:

'العربية / al-ʿarabīyah
Bahasa Indonesia
বাংলা / Baṅla
Català
中文 / Zhōngwén
Deutsch
English
Español
Filipino/Tagalog
Français
Ελληνικά / Elliniká
हिन्दी / hindī
Italiano
بهاس ملايو / Bahasa Melayu
Polszczyzna
Português
Românã
Telugu
Tiếng Việt

                                        

Alte Pagini:

Module

Harta site-ului

Cuvinte cheie

Contact

Documente utile

Link-uri folositoare

BENEFICIILE EVALUÃRII PARTICIPATIVE

de Doreen Boyd

editat de Phil Bartle, PhD

traducere de Carmen Alina Margină

traducere revizuitã de Elena Gabriela Hosu


Câteva dintre beneficii:

Acest exerciţiu verifică ceea ce facilitatorii ştiu în mod intuitiv despre comunitate sau duce la un schimb de informaţii false cât şi al modului în care ei percep situaţiile atunci când evidenţa empirică este aplicată la condiţiile curente.

Un studiu/evaluare profesională a comunităţii realizată de către oamenii înşişi, marchează începutul procesului de participare şi motivaţie, vitale pentru durabilitatea activităţilor. Oamenii se implică în mod real şi analizând datele încep conştientizarea cauzelor principale ale condiţiilor care facilitează dezvoltarea educaţiei, care la rândul ei determină înţelegerea rolurilor de consiliere cât şi de influenţare în a face schimbările necesare. El ajută membrii comunităţii să se debaraseze de un "individ" sau de o abordare subiectivă în evaluarea "nevoilor", în vederea unei abordări mai largi "comunitare" şi obiective.

Determinarea nevoilor şi chiar a bunurilor comunităţii a constituit, întotdeauna, cel puţin pentru mine, o dificultate majoră în alte metodologii. Tendinţa naturală a oamenilor este să fie subiectivi, în sensul că ei judecă dintr-o perspectivă personală. Nu că acest lucru ar fi pe de-a întregul nepotrivit, dar denaturează decoperirile şi, de asemenea, duce la dezamăgirea indivizilor, în momentul în care nevoile "personale" nu sunt satisfăcute şi poate duce la "renunţarea" la participare.

Raportul studiului realizat oferă un document ce poate fi utilizat la toate nivelurile, în mod similar celui, în care, evaluările referitoare la nivelul de sărăcie naţională sunt folosite, spre exemplu: la crearea unui plan de acţiune şi a unei strategii de eradicare a sărăciei specifice condiţiilor comunităţii bazate pe descoperirile studiului, de a constitui un caz pentru schimbările la nivel politic. Raportul poate fi utilizat, de asemenea, pentru alte intervenţii la nivel înalt ce furnizează, astfel, oportunităţi pentru grupurile comunităţii de a contribui la nivelul macro-decizional, care are un impact asupra vieţilor lor şi în sfârşit, de a constitui un caz pentru mobilizarea resurselor în vederea realizării intervenţiilor necesare.

Acestea sunt câteva idei bazate pe experienţa mea proprie deprinsã din multe pãrţi ale lumii şi se aplicã tehnicilor PAR ca parte a procesului.

În mod obişnuit se urmează exerciţiul cartării comunitaţii (realizării unei hărţi), ceea ce înseamnă, în multe cazuri, începutul procesului de descoperire a informaţiei false sau a lipsei de informaţie, în ceea ce priveşte, spre exemplu, frontierele sau unde este localizată infrastructura strategică (e.g. toaletele şi magazinele de instalaţii). Exerciţiul conduce, în mod natural, la "date certe" şi de acolo, la un studiu al comunităţii.

Nu mi s-a întâmplat niciodată ca membrii comunităţii să refuze să ducă la îndeplinire exerciţiul sau să nu fie în stare să-l ducă la bun sfârşit după ce au fost instruiţi.

Alte idei:

Lucrul principal care trebuie evidenţiat facilitatorilor în acest proces, este nevoia de recunoaştere şi de confirmare că oamenii obişnuiti au posibilităţi extraordinare chiar şi atunci când trăiesc în condiţii de sărăcie. Cu alte cuvinte, sărăcia materială nu înseamnă că există şi o sărăcie a ideilor, visurilor şi aspiraţiilor, sau că nu există capacitatea de transformare a ideilor în acţiune sau a viselor şi aspiraţiilor în realitate.

Facilitatorii trebuie să "creadă" dacă doriţi, în abilitatea oamenilor precum şi în procesul pe care îl facilitează.

Mulţi profesionişti încă nu înţeleg nevoia membrilor comunităţii de a lua decizii în legătură cu problemele care îi afectează, dar şi mai important, nu cred că ei au capacitatea de a face acest lucru, pe baza informaţiilor pe care ei le consideră folositoare pentru ei şi pe care le-au adunat şi analizat ei înşişi.

Tot ce s-a spus mai sus, este fară îndoială, numai o "introducere" a muncii pe care facilitatorii o fac, dar este critic pentru procesul PAR, deoarece "cercetarea" este vazută în mod obişnuit ca un lucru rezervat specialiştilor deosebit de instruiţi şi nu este destinată " analfabeţilor sau maselor needucate", care reprezintă, în mod frecvent, "obiectul de studiu" ci nu cei care realizează cercetarea.

Doreen Boyd, UNDP Barbados
––»«––

© Drepturi de autor: 1967, 1987, 2007 Phil Bartle
Web conceptut de Lourdes Sada
––»«––
Ultima actualizare: 15.03.2011

 Pagina principală

 Evaluarea participativă