| ............. |
| LUCRURI
DIN VIAŢA DE ZI CU ZI |
..
| Sociologia
cercetează lucruri despre care ştim câte ceva, dar dintr-o perspectivă
diferită. |
| Sociologia
analizează evenimente şi situaţii din viaţa de zi cu zi. |
| Le studiază din punct
de vedere sociologic (modalitate de le interpreta). |
| Ele sunt, în egală măsură, atât
ceva intrinsec, prin ele însele, cât şi rezultatul interpretării observatorului. |
| În timp ce felul în care suntem
crescuţi ne oferă cel puţin o lentilă (modalitate de interpretare)
prin care să observăm lucrurile, sociologia ne oferă o altă lentilă
pentru observaţie. |
| Mai mult, sociologia ne oferă câteva
perspective prin intermediul cărora putem interpreta evenimentele din
viaţa de zi cu zi şi condiţiile în care se desfăşoară. |
| Modul în care percepem de obicei
lucrurile şi felul în care suntem învăţaţi să le percepem tinde
să fie prescriptiv (cum ar trebui să le facem sau să le judecăm). Sociologia
ne învaţă să le privim ştiinţific (descriptiv) şi fără să aplicăm
judecăţi de valoare. |
| Putem oferi multe exemple despre
modul diferit în care vedem lucrurile în sociologie, faţă de modul
în care le vedem în viaţa de zi cu zi. |
-
Societatea nu înseamnă doar oamenii care o
compun. Oamenii sunt organisme biologice care îşi transmit caracteristicile
prin gene, în timp ce societatea este culturală. Ea este formată din
seturi sau sisteme de comportament şi credinţe (acţiuni şi înţelesuri),
care sunt transmise prin simboluri. Societatea este "purtată" în oameni.
-
Tehnologia este tot la fel de mult o parte a
culturii, ca şi baletul sau simfoniile. În primul rând, este transmisă
prin simboluri, nu prin gene.
-
Aceeaşi situaţie poate fi interpretată în
moduri radical diferite, chiar în interiorul perspectivei sociologice.
Teoria conflictualistă vede competiţia şi dinamica într-o situaţie,
în timp ce teoria funcţionalistă vede stabilitatea şi caută scopul.
-
Sociologia este asemeni tuturor disciplinelor
ştiinţifice care au modele ce diferă de înţelegerea lucrurilor prin
experinţa de zi cu zi, cum ar fi răsăritul
soarelui,* sau modelele atomilor.
-
În aproape orice capitol al acestui curs am
privit diferenţele dintre asumpţiile bazate pe bunul simţ şi experinţa
de zi cu zi, comparativ cu observaţiile ştiinţifice.
-
Ideea unei familii ortodoxe, model, monolitice
sau "naturale" este un mit. Nici o societate nu are o practică lipsită
de variaţii.
-
Să fii om înseamnă să fii influenţat cultural,
întrucât învăţarea unei limbi înseamnă să faci asumpţii şi să
cataloghezi o variaţie largă a sensurilor în categorii mentale (de exemplu,
în cuvinte).
-
Forţele sociale externe sunt la fel de importante
ca şi procesele interne (inclusiv cele psihologice) în dinamica internă
a fiecărei familii.
-
Pentru a fi obiectivi şi ştiinţifici, trebuie
să fim mai degrabă descriptivi decât prescriptivi.
-
Pentru a fi obiectivi în legătură cu o cultură,
ar presupune să cunoaştem şi să avem experienţa lipsei de cultură.
Am fi ca nişte peşti ciudaţi, afară din apă, dacă am face asta.
Să experenţiem o altă cultură ne-ar oferi o perspectivă dublă asupra
culturii, dar nu obiectivitate absolută. Nu putem să ne situăm în afara
culturii pentru a o observa.
-
Un membru al oricărei culturi este cel mai
probabil să fie subiectiv în interpretarea ei. Să spui că doar
anumiţi xxx sunt calificaţi să predea despre cultura xxx este un act
de rasism.
-
Să fii om înseamnă să fii parte a unei culturi
şi a unei societăţi. Aceasta nu ne garantează însă că înţelegem
cultura sau societatea.
-
Învăţăm că ceea ce ne caracterizează,
ceea poate am învăţat că "avem în sânge", ne este de fapt transmis
prin socializare, adică prin simboluri.
-
Faptele nu vorbesc ele însele; înţelesurile
nu sunt intrinseci, ci ne sunt impuse prin observarea a ceea ce noi numim
fapte obiective.
-
Se observă o rezistenţă la învăţarea de
a observa lucrurile prin perspectiva sociologică. Credem că aceste lucruri
le cunoaştem deja. Este mai dificil să dez-învăţăm lucruri pe care
le ştim deja decât să învăţăm un lucru nou, pe care acceptăm că
nu îl ştim încă.
|
| *
Notă
de subsol: Există o diferenţă între mişcarea de
rotaţie şi mişcarea de revoluţie. Iluzia că soarele se ridică
pe cer în fiecare dimineaţă este oferită de mişcarea de rotaţie a
Pământului în jurul axei sale. Mişcarea de revoluţie a Pământului
în jurul Soarelui nu este cea care produce răsăritul; ea produce anotimpurile
(în combinaţie cu unghiul de 23o al Pământului). |
––»«––
Kapag hinango ang lahat or parte nang nilalaman ng pahina na ito
Pakiusap na tangapin ang mga may akda at iugnay sa
cec.vcn.bc.caAng lugar na ito ay mula sa
Samahan ng Komunidad ng Vancouver (VCN)© Pagaari 1967, 1987, 2007 Phil Bartle
Web Design: Lourdes Sada
––»«–– Huling binago:
2012.06.29
––»«––
|
