Tweet
Translations:
Català
中文 / Zhōngwén
English
Español
Filipino/Tagalog
Français
Ελληνικά / Elliniká
हिन्दी / Hindī
Italiano
Português
Română
Türkçe
Alte Pagini:
Module
Harta site-ului
Cuvinte cheie
Contact
Document utile
Link-uri utile
Continuturi:
Continuturi:
Continuturi:
Continuturi:
Continuturi:
Continuturi:
PRINCIPII & TEHNICI DE STRÂNGERE A FONDURILOR
de Phil Bartle, Dr.
traducere Ana Bolea
revizuit de Iustin Emanuel Şerbănescu
Document de referinţă
Rezumat:
Acest document furnizează îndrumare şi sugestii pentru metode şi principii de strângere a fondurilor ce au drept ţintă finanţarea proiectelor bazate în comunitate.
Strângerea de fonduri reprezintă o componentă valoroasă a procesului de întărire a OAC-urilor, a ONG-urilor şi a comunităţilor; contribuţiile băneşti (şi non monetare) sunt necesare acestora pentru a-şi realiza activităţile dorite şi planificate. Obţinerea de resurse este prin urmare o sarcină dorită şi onorabilă; ar trebui recunoscut şi lăudat meritul celor care strâng fonduri. Strângerea de fonduri este o ocupaţie la care ar trebui să contribuie toţi, şi pentru care ar trebui toţi să fie responsabili.
Introducere:
Multe dintre tehnicile şi abilităţile necesare strângerii de fonduri (câteva dintre acestea fiind incluse aici) pot să fie sau au fost adaptate, dupa ce au fost preluate din profesia comercială de "marketing" (în realitate, multe ONG-uri se referă la strângerea de fonduri ca la "marketing"). În timp ce abilităţile de marketing şi vânzare pot fi valoroase, acestea trebuie întotdeauna aplicate într-un mod etic. Orice persoană (plătită sau voluntar) care strânge fonduri trebuie în primul rând să fie ferm convins de valoarea, integritatea şi beneficiile organizaţiei, şi ale activităţiilor în cadrul cărora vor fi folosite fondurile strânse.
Aceste îndrumări trebuiesc modificate în fiecare comunitate astfel încât să fie adaptate diferenţelor care caracterizează fiecare comunitate
1. Principiile strângerii de fonduri:
Există o diferenţă între principiile şi tehnicile de strângere a fondurilor. Acest document pune în discuţie ambele probleme. Această secţiune se concentrează asupra principiilor.
1.1 Profesia de marketing:
Multe dintre abilităţile şi tehnicile de strângere a fondurilor utilizate de către ONG-uri şi de câteva dintre agenţiile Naţiunilor Unite au fost dezvoltate şi adaptate după ce au fost preluate din profesia comercială de marketing. Unii oameni(adeseori cei din afară sau lipsiţi de succes in meseria de vânzări şi marketing) consideră această activitate cinică şi nesinceră. Poate că este cazul când este practicată de anumite persoane, dar acest lucru nu este întotdeauna adevărat, şi adesea chiar nu este. Dacă un profesionist în vânzări şi marketing crede în mod sincer în valoarea produsului, vânzările pot fi realizate în mod onest şi etic.
Principiile sincerităţii si ale integrităţii etice sunt aplicabile în mod special strângerii de fonduri. Strângerea de fonduri ar trebui să reprezinte responsabilitatea tuturor membrilor organizaţiei, deşi aceştia ar putea participa în moduri diferite. Nu ar trebui lăsată această sarcină doar în seama profesioniştilor. Prin urmare toţi ar trebui să avem cunoştiinţă despre principiile precum şi despre tehnicile strângerii de fonduri. În primul rând, cel care strânge fonduri, trebuie să fie ferm convins de integritatea organizaţiei, şi de beneficiile şi valoarea activităţii sau a proiectului organizaţiei. Donatorii potenţiali sau cei din trecut identifică extrem de rapid nesinceritatea, lipsa onestităţii, şi devierea/folosirea într-un alt scop decât cel stabilit al resurselor donate de către aceştia.
1.2 Recunostere (şi multumirea pentru) donaţii:
Recunoşterea este esenţială, fundamentală şi absolut necesară. Mulţi donatori utilizează donaţiile pentru a câştiga prestigiu şi onoare în cadrul comunităţilor din care fac parte. Lăudarea fiecărui donator în parte este un preţ nesemnificativ. Asiguraţi-vă că, comunităţile pe care le sprijinim sunt conştiente de necesitatea de a recunoaşte toate donaţiile, şi de a lăuda donatorii pentru loialitatea lor faţă de comunitate şi pentru donaţia lor atât de necesară şi de apreciată (financiară sau de alt gen).
1.3 Vă mulţumim!
Cele mai importante două cuvinte în obţinerea de fonduri, şi în gestionarea unui ONG, a unei OAC sau al unui proiect comunitar de succes, sunt cuvintele "Vă mulţumim!"
Mulţi dintre cei care formează personalul unui ONG s-au mirat de ce entuziasmul faţă de activităţile lor s-a epuizat, şi de ce fondurile au încetat să mai curgă; iar cauza cea mai simplă se dovedeşte adesea a fi faptul că ONG-ul a uitat să recunoască donaţiile şi să le mulţumească donatorilor.
1.4 Rapoartele care înregistreaza progresul:
Mai mult decât un simplu "mulţumesc," donatorii vor să ştie ce s-a obţinut cu banii pe care aceştia i-au donat. Cea mai eficientă formă de a mulţumi este un raport care înregistrează progresul. Donatorii sunt mai puţin interesaţi de activităţile dumneavoastră; ei sunt mai interesaţi de rezultatele activităţiilor dumneavoastră; aţi atins, sau măcar aţi atins parţial, obiectivele pe care le-aţi declarat când aţi cerut donaţia? CMP a pregătit alte documente referitoare la scrierea de rapoarte; utilizaţi-le şi integraţi-le scrierii de rapoarte cu resursele de finanţare. Strângerea de fonduri şi scrierea de rapoarte nu sunt activităţi independente.
1.5 Integritate:
Un nivel ridicat de integritate trebuie menţinut în permanenţă. Acest principiu este aplicabil atât înfiinţării cât şi activităţilor organizaţiei în general, cât mai ales activităţiilor sale de strângere de fonduri. Un aspect important al integrităţii este justificarea contabilă integrală.
Toate acţiunile trebuie să fie justificabile din punct de vedere contabil; toate fondurile trebuie să fie justificabile. Asta înseamnă rapoarte narative şi rapoarte financiare precise, complete, inteligibile şi oneste, disponibile oricând oricărui membru public.
Mână în mână cu justificarea contabilă, se află transparenţa. Grupul nu trebuie să aibă vreun plan secret, şi trebuie să fie public şi onest cu privire la toate cheltuielile sale. Registrele contabile trebuie să fie deschise, adică la dispoziţia tuturor membrilor publici, aceştia putand să le verifice oricând. Cinstea nu poate fi compromisă. Scopurile finale excelente (obiective sau ţeluri) ale organizaţiei trebuie să nu fie compromise datorită unor metode discutabile utilizate pentru a atinge obiectivele respective.
Acei oameni care sunt responsabili cu implementarea activităţilor grupului, inclusiv cu activitatea de obţinere a fondurilor, trebuie să fie convinşi în mod onest şi pe deplin de generozitatea grupului şi a obiectivelor acestuia, precum şi de valorile şi de beneficiile meritorii ale proiectului. Acest nivel de integritate este esenţial pentru dezvoltarea durabilă a grupului, pentru completarea proiectului şi pentru beneficiul comunităţii.
1.6 Importanţa unei atitudini pozitive:
Nu oricine este un donator. Unele persoane, agenţii sau grupuri pot să dea sau nu comunităţii sau organizaţiei dumneavoastră. Dacă nu înţelegeţi că eşecul în a obţine o donaţie de la una dintre surse nu înseamnă eşecul dumneavoastră sau al organizaţiei dumneavoastră, aţi putea fi tentat să vă descurajaţi şi să renunţaţi.
Nu renunţaţi. Nu vă permiteţi să fiţi descurajat; este un lux pe care dumneavoastră, organizaţia dumneavoastră şi comunitatea dumneavoastră nu vi-l puteţi permite. Se poate întâmpla să experimentaţi opt refuzuri; nu renunţaţi pentru ca a noua sau a zecea încercare pot să se sondeze cu donaţia necesară.
1.7 Calcularea şi înregistrarea contribuţiilor proiectului:
Este importantă păstrarea unor înregistrari precise ale tuturor resurselor utilizate într-un proiect comunitar.
Mult prea des, anumite donaţii (mai ales munca şi darurile în natură) sunt uitate sau sub-evaluate, şi suma corectă a contribuţiei comunităţii este mai mare decat cea înregistrata şi raportată. Această sub-evaluare este în detrimentul comunităţii din mai multe motive: (a) membrii comunităţii au o stimă mai scăzută a propriei valori, acest fapt scăzând încrederea, (b) donatorii externi au o estimare mai redusă a contribuţiei comunităţii şi vor avea mai multe îndoieli să contribuie mai mult sau (c) nu vor recunoaşte valoarea contribuţiilor comunitare.
Dumneavoastră/noi trebuie să ne asigurăm ca OAC sau comitetul executiv al comunităţii care planuieşte să întreprindă un proiect comunitar, recunoaşte valoarea resurselor ascunse ale comunităţii. Comunitatea trebuie să realizeze o estimare precisă a valorii monetare a resurselor donate - ex munca comunităţii pentru construcţie, abilităţile de munca donate, timpul petrecut de către membrii şi liderii comunităţii în şedinţe de planificare, sau donaţiile fizice non financiare. Dumneavoastră/noi trebuie să încurajăm comunitatea să identifice şi să înregistreze aceste contribuţii. Aceste estimări financiare trebuie incluse în estimările costului în propunerea de proiect, şi ar trebui inregistrată pe parcursul activităţilor efective de construcţie.
Când sunt calculate costurile totale ale unui proiect comunitar, acestea ar trebui prin urmare să includă contribuţiile financiare ale donatorilor, internaţionali şi locali, guvernamentali şi neguvernamentali, şi alţii, plus estimările costului tuturor donaţiilor nefinanciare, fie a celor sub formă fizică a serviciilor şi obiectelor non monetare, fie sub formă de timp şi energie umană.
2. Tipuri şi surse de donaţii:
Această secţiune descrie donaţiile unei palete variate de potenţiali donatori, cu excepţia acelor agenţii donatoare care cer propuneri formale. (Cele puse în discuţie în documentul, Achiziţionarea resurselor).
Această paletă variată de potenţiali donatori înseamnă că există o paletă variată de tehnici specifice care pot fi aplicate procesului de (a) identificare a donatorilor, (b) de transmitere a mesajului către aceştia şi (c) de strângere a donaţiilor. Nu uitaţi (d): să le mulţumiţi.
Un manual bun pentru organizarea unui atelier, care să fie complementar acestei secţiuni este: Lista de verificare a resurselor interne.
2.1 Comunităţile urbane versus cele rurale:
Există câteva diferenţe între tehnicile de strângere a reurselor proiectului, plecând de la caracteristicile diferite ale comunităţilor. Comunităţile urbane, spre exemplu, sunt deobicei mai extinse, şi de acea cu mai multe facţiuni şi schisme. Micile comunităţi rurale sunt mai usor de organizat şi de unit, dar nu există garanţii.
Comunităţile urbane prezintă mai multe schisme sociale (diviziuni/facţiuni), şi sunt mai greu de organizat decât cele rurale, deşi în cadrul regiunilor urbane, cartierele sărăcăcioase (mizere) sunt mai usor de organizat decât cartierele bogate. Donaţiile monetare sunt mai usor de obţinut în comunităţile urbane decât în cele rurale, donaţiile în mâncare şi produse agricole sunt mai des întâlnite în comunităţile rurale.
2.2 Evenimente publice de strângere a fondurilor:
Acestea se desfăşoara sub multiple forme. Evenimentele comunitare de mare anvergură, de strângere de fonduri pot fi chiar foarte elaborate, incluzând discursuri ale unor oficialităţi cu poziţii importante, şi persoane bogate făcând donaţii ostentative. Printre invitaţi se pot număra câteva trupe, instrumentişti, grupuri de dans, cântăreţi şi dansuri din şcolile comunităţii.
În Africa de est, pentru a descrie un astfel de eveniment de strângere de fonduri este utilizat cuvântul "harambee". (2)
Nota de subsol (2): Un harambee nu este întotdeauna neapărat un eveniment al comunităţii; în prezent, este adesea folosit de către o familie pentru a strânge bani pentru taxele scolare ale unui student sau o factură medicală.
În Africa de vest, mai ales în aşezările rurale, şeful aşezării poate conduce evenimentul, iar distracţia poate include dans, tobe şi posedarea spiritului de către zei şi culturile locale.
Astfel de evenimente îi pot readuce în zonele lor rurale pe cei care au migrat în oraşe şi, asemenea înmormântărilor, au deasemenea şi alte scopuri decât strângerea de fonduri, în mod special că membrii migratori ai comunităţii să ţină legătura unii cu alţii şi să-şi păstreze identitatea de membrii ai comunităţii chiar dacă îşi au rezidenţa în afara comunităţii. Sunt realizate multe legături cu această ocazie, de exemplu, de genul celor care pot conduce ulterior la căsătorii sau la parteneriate de afaceri.
2.3 Donatori urbani pentru comunităţi rurale:
Cei care migrează în aşezări urbane îşi păstrează legăturile cu comunităţile lor de acasă. Acest fapt poate fi exploatat de către OAC-urile rurale. Un mic procentaj dintre cei care migrează la oraş devin bogaţi, şi pot fi convinşi să contribuie la dezvoltarea comunităţii lor de origine. Un sentiment de vină provocat de faptul că nu mai sunt acasă, sau de loialitate în ciuda absenţei, pot rezulta în donaţii foarte mari din partea celor care migrează în oraşe.
2.4 Donaţii comerciale:
Donaţiile comerciale includ cadouri din partea unor companii şi afaceri care doresc să-şi promoveze bunăvoinţa şi sprijinul pe care-l acordă comunităţii. (Ar trebui să li se recunoască meritul şi să li se mulţumească în întânirile publice). Comunitatea ar trebui să fie încurajată să identifice metode prin care să convingă sponsorii comerciali că este în interesul donatorului comercial să sprijine proiectul (expunere publicitară intensă şi bunăvoinţă pentru donatorul comercial, spre exemplu).
2.5 Munca comunală:
Aceasta este o importantă resursă internă (uneori include munca depusă de voluntari din exteriorul comunitatii). Munca comunală se referă la timpul şi munca donată de către membrii comunităţii, unele activităţi necesitând abilităţi (cum ar fi grădinăritul, punerea cărămizilor unele peste celelalte), unele ce necesită abilităţi (tâmplăritul, zidăritul), management, îndeplinirea funcţiilor de conducere, întruniri, planificare, supervizare.
Este important ca dumneavoastră/noi să încurajăm pe cei care planifică şi schiţează proiectele comunitare să evalueze cu atenţie valoarea monetară a muncii comunale donate. Mult prea des această contribuţie este sub-evaluată, deoarece este ignorată valoarea acesteia sau, mai important, este uneori un indiciu al nivelului scăzut de încredere şi al unei slabe auto-evaluări a valorii comunităţii de către comunitate.
Uneori, unii dintre membrii comunităţii doresc să-şi ascundă resursele plecând de la premiza greşită că noi sau alţii vor aduce resurse din exterior dacă credem că acea comunitate este foarte săracă, şi că noi sau alţi donatori putem reţine fonduri dacă considerăm că acea comunitate are prea multe resurse proprii. Dumneavoastră/noi trebuie să ne asigurăm că toţi membrii comunităţii înţeleg ca este mai posibil să obţină resurse din exterior dacă demonstrează că ei contribuie cu resurse interne.
2.6 Donaţii agricole:
Fermierii pot dona mâncare pentru proiect: (a) muncitorilor comunali care lucrează în cadrul proiectului, sau (b) comitetului executiv pentru că mâncarea să fie vândută şi să se obţină astfel bani pentru proiect. Pot deasemenea să doneze şi alte resurse din fermele lor (ex cherestea, nisip, piatră, produse non alimentare) care pot fi folosite direct sau indirect pentru proiect.
2.7 Pregătirea mâncării donate:
Deşi un fermier poate contribui cu mâncare pentru proiect, aceasta trebuie pregătită pentru a putea fi mâncată. O alta categorie de donatori poate să includă persoanele care donează pregătirea mâncării şi a gustărilor pentru membrii comunităţii în zilele de lucru comunal. Nu uitaţi să le mulţumiţi celor care gătesc şi pregătesc mâncarea destinată muncitorilor în folosul comunităţii.
2.8 Contribuţii şi promisiuni:
Contributiile si promisiunile pot fi facute publice in cadrul evenimentelor publice de strangere de fonduri organizate de catre comunitate. Participanti iau decizia de a dona in cadrul unei intruniri sau al unui eveniment publice.
2.9 Tombole şi loterii:
Tombolele şi loteriile, tehnici de strângere a fondurilor bazate pe jocuri de noroc, sunt mai potrivite mai degrabă ONG-urilor urbane bine organizate, sofisticate, decât OAC-urilor noi, rurale sau mici.
2.10 Donatori anonimi:
Donatorii anonimi sunt benefactorii care rămân necunoscuţi. Adesea aceştia au motive private, ideologice sau religioase, dar doresc să rămână în anonimat.
Concluzie:
Oricare ar fi acţiunile noastre de încurajare şi asistare a comunităţii în planificarea şi implementarea proiectelor lor comunitare (inclusiv calculul resurselor financiare) dumneavoastră/noi trebuie să ne amintim întotdeauna următoarele, pentru a ne putea urma toate acţiunile:
- Amintiţi-vă şi lucraţi întotdeauna în direcţia atingerii scopului general (reducerea dependenţei);
- Îndrumaţi, sugeraţi, instruiţi, lăudaţi, informaţi; şi
- Nu promiteţi, nu furnizaţi şi nu dictaţi.
Calculul costurilor proiectelor comunitare finanţate trebuie să fie corect şi precis, şi estimările trebuie să nu sub-evalueze donaţiile non monetare ale comunităţii. Când mobilizăm o comunitate să întreprindă un proiect comunitar, ar trebui să-i încurajăm să identifice o serie diversă de resurse exterioare comunităţii (reducând dependenţa faţă de oricare dintre donatori), şi să identifice şi să mobilizeze multe dintre propriile lor resurse interne (adesea ascunse).
Obţinerea resurselor pentru un proiect comunitar este o responsabilitate onorabilă şi valoroasă; realizaţi-o cu entuziasm, integritate şi încredere.
––»«––
Realizarea cărămizilor pentru un proiect comunitar:
 |