Pagina principalã
 Ajutor





Traduceri:

English
Español
Português
Română

                                        

Alte Pagini:

Sociologie

Note de lectura

Discutii online

Module

Harta Site-ului

Cuvinte Cheie

Contact

Document Folositoare

Link-uri Folositoare

CORUPŢIE ŞI SÃRÃCIE

Un factor major

de cãtre Phil Bartle, PhD

traducere de Elena Gabriela Hosu


Material de pregãtire

Cum a cauzat caritatea o creştere a corupţiei?

INTRODUCERE: CONTRIBUŢIA LIPSEI DE ONESTITATE (ticãloşiei)

Pe pagina Factorii sãrãciei am observat cã erau cinci factori majori. Printre acei factori se numãra şi lipsa de onestitate, iar atenţia noastrã se îndreaptã cãtre ea aici.

Cum contribuie caritatea la corupţie şi cum contribuie corupţia la sãrãcie?


CARITATE -> CORUPŢIE

Corupţia, sub mai multe nume, are o lungã istorie, dar mai puţin onorabilã. Din primele timpuri, state şi regate, funcţionarii erau necesari pentru aristocraţie. De obicei, regii erau "zgârciţi" la bani şi dãdeau salarii mici sau deloc. Astfel funcţionari trãiau (adesea în mod somptuos) din mite (şpãgi) sau extorsiuni.

Aşadar, dupã zece mii de ani, apare ajutorul. Imense sume de bani intrã în ţarã şi trebuie mânuite de cãtre funcţionari. Putem fi surpinşi de faptul cã vor fi deviaţi?

Existã o presupunere informalã cã este dreptul lor de a colecta o parte din bani în timp ce circulã prin mâna lor şi existã multã toleranţã din partea guvernelor gazde şi persoane care sunt de fapt nişte mari hoţi.

De asemenea existã o toleranţã incredibilã în organizaţiile de ajutorare. Asta are de-a face cu presiunea ce este pusã asupra lor de a cheltui bugetele lor fãrã sã raporteze corupţia.

Probabil pentru cã destinatarul final ar trebui sã fie publicul, populaţia, este interpretatã greşit ca o crimã fãrã victime.

Cum contribuie caritatea la corupţie?

Un motto şi o metaforã ce o folosim pentru a transmite metodologia împuternicirii este: "Dacã antrenorul face flotãrile, atletul nu va deveni mai puternic". Pentru a deveni mai puternic este nevoie de mult efort. Când ajutorul financiar vine mult prea uşor, atunci nu este preţuit foarte mult.

Dacã vrem ca ajutorul bãnesc sa fie folosit în mod corect pentru o dezvoltare viabilã, atunci noi trebuie sã depunem puţin efort, trebuie sã ne zbatem puţin pentru ca oficialii destinatari sã-l primeascã. Ei trebuie sã investeascã timpul şi efortul lor în planificarea folosirii ajutorului bãnesc. Câteodatã acest lucru cere mai mult efort ca pânã acum.

Este necesar ca ei sã fie supravegheaţi pentru a vedea dacã folosesc în mod corect ajutorul bãnesc, iar dacã nu fac acest lucru, atunci trebuie raportaţi, declaraţi prin intermediul presei.

Organizaţiile de ajutorare sunt în competiţie una cu cealaltã pentru a obţine proiecte aprobate şi pentru a cheltui fondurile lor. Funcţionarii ţãrilor gazde ştiu acest lucru şi îl folosesc când sustrag banii pentru folosirea lor în scopuri personale.

Aceste probleme apar tocmai pentru cã modul de furnizare, de acordare a ajutorului este modul caritabil (caritate / ceva pentru nimic), în loc de a promova un singur mod de dezvoltare viabilã.


CORUPŢIE -> SÃRÃCIE

BINE, dacã modul caritabil / caritatea promoveazã corupţia, cum de promoveazã corupţia sãrãcia?

În lucrare, printre cei cinci factori ai sãrãciei se aflã şi lipsa de onestitate . Acolo accentul cade pe nivelul comunitãţii.

Aici privim lucrurile la nivel naţional şi este pertinent felului în care ajutorul este furnizat.

Devierea fondurilor de ajutor pentru beneficii personale înseamnã furt, hoţie. Este o crimã. Victima este ţara ca un întreg.

Aşa cum explicam în modulul referitor la crimã, existã un efect multiplicator al acestui furt.

Furtul unei sume de bani planificatã pentru popor, la o economie totalã, poate duce de pânã la opt ori mai multã pierdere la economie.

Când o nouã sumã de bani este cheltuitã local, atunci este cheltuitã din nou de destinatar. Dacã suma este trimisã în strãinãtate, atunci este o pierdere pentru economie.

Banii emblematici trimişi într-un cont a unei bãnci strãine fac în aşa fel încât ţara respectivã (a bãncii) sã beneficieze de ei, ci nu destinatarii ţãrii ce au nevoie de ajutor.

Când şeful unui departament sau a unui minister cumpãrã o maşinã sport scumpã de aproape 60 de mii de dolari, cu mult mai mult decât salariul lui anual, acei 60 de mii de dolari se îndreaptã cãtre ţara unde maşina a fost fabricatã (astfel ţara respectivã beneficiazã de acei bani).

Furtul dintr-o ţarã, ca un întreg, nu ar trebui sã fie tolerat. Ar trebui sã fie vãzut şi tratat ca pe o crimã capitalã cum ar fi înalta trãdare.


SCHIMBÂND ABORDAREA FILANTROPIEI (caritãţii)

Pentru a sfârşi factorul filantropiei (privind ajutorul) rezultat în mai multâ corupţie şi într-o creştere a sãrãciei este necesar sã cerem un mod diferit de a furniza ajutorul. Nu are nici un rost numai sã spui cã filantropia duce la creşterea corupţiei (aşadar sãrãcia) şi cã trebuie opritã; o alternativã trebuie oferitã pentru a-i umple spaţiul.

Ajutorul trebuie sã fie oferit într-un mod în care sã nu contribuie la o creştere a sãrãciei. Proiectele de dezvoltare a asistenţei trebuie sã fie concepute pentru o dezvoltare viabilã, cu penalitãţi spuse clar pentru nerespectare şi cu o posibilitate realã ca acele proiecte sã fie suspendate sau închise. Asta înseamnã cã organizaţiile filantropice au nevoie de mai multe ("mâini") persoane pentru monitorizare şi îndrumare; acest lucru la rândul sãu înseamnã o nouã abordare a fondurilor şi o reglare, direcţie diferitã a cheltuielilor.

Ambele noţiuni "fãrã obligaţii"1 şi "procent scãzut a costurilor administrative pentru a plãnui plãţiile executive"2 reprezintã diversiuni şi trebuie sã fie regândite în totalitate. Un preţ trebuie sã fie plãtit pentru a asigura (verifica) cã nu este nici o corupţie sau o deviere a fondurilor; în caz contrar un preţ mult mai mare va fi plãtit pentru devierea fondurilor. O vinã liberalã trebuie sã fie evitatã în favorea unui management eficient şi deschis a fondurilor sponsorizate.

Aceastã regândire şi restructurare are implicaţii serioase atât pentru managementul donatorului cât şi pentru managementul ţãrilor gazde. O separatã lucrare reprezentativã este prezentatã aici pentru fiecare în parte: Implicaţii pentru management-ul sponsorului şi Implicaţii pentru management-ul ţãrii gazdã.


CONCLUZIE

Pentru a pune capãt corupţiei, un rezultat al modului filantropic contribuie mai degrabã la mai multã sãrãcie decât mai puţinã; nu este doar o problemã de reglare minuţioasã a modului în care lucrurile sunt fãcute actual. O transformare completã este necesarã şi un nou mod de gândire, un nou mod de acordare a ajutorului.

Sloganurile vechi, uzate, acum sunt tratate ca nişte porunci în industria de ajutorare, la fel ca şi costurile administrative scãzute proporţional cu plãţile executive, iar expresia "fãrã obligaţii" trebuie sã fie analizatã şi respinsã preventiv. Acest lucru are implicaţii manageriale serioase atât pentru sponsor cât şi pentru organizaţiile gazde (sunt explicate mai amanunţit într-un alt document).

Simplu, dar nu uşor...

Notã de final 1:
Expresia argoticã "fãrã obligaţii", în industria ajutorului se referã la faptul cã atunci când un proiect este conceput, ţara destinatarã (cea care primeşte) trebuie sã se adapteze la câteva condiţii, cerinţe. Acestea sunt numite "obligaţii". Ţãrile ce primesc ajutor obiecteazã împotriva lor ca o interferenţã cu munca lor şi apoi cu autonomia lor naţionalã.

Notã de final 2:
Procentul administrativ la plãţile executive reprezintã mãrimea costurilor administrative în comparaţie cu resursele, fondurile ce ajung la beneficiari.

––»«––
Pentru orice text copiat de pe acest site, vă rugăm să menționati autorul/autorii
și să faceţi o trimitere la următoarea adresă cec.vcn.bc.ca/cmp/

Acest site este găzduit prin intermediul Societăţii de Dezvoltare a Comunităţii (CDS)
de Reţeaua Comunităţii Seattle (SCN)

© Drepturi de autor 1967, 1987, 2007 Phil Bartle
Web conceput de Lourdes Sada
––»«––
Ultima actualizare: 21.01.2011

 Pagina principalã

 Ajutorul internaţional