Tweet Traduceri:
বাংলা
/ Baṅla |
ANALIZA CADRULUI LOGICde Phil Bartle, PhDTraducere de Ovidiana Ariella Netedurevizuit de Claudia MarinasCând pregătiţi un plan de proiect sau de program, aţi putea găsi folositor utilizarea unui "cadru logic". Unii finanţatori cum ar fi World Bank (Banca Mondială) şi CIDA (ADIC, Agenţia de Dezvoltare Internaţională Canadiană), cer o "Matrice cadru logic". Pentru un ONG aflat la început este util sa cunoască modul în care se poate realiza o analiză a cadrului logic O matrice cadru logic este un tabel, preferabil realizat pe o singură pagină, care identifică elementele esenţiale ale unui proiect. În documentul de training despre"Designul proiectului" am facut distincţia între "Ţel", "Scopuri", şi "Obiective". Acestea pornesc de la general spre specific, obiectivele fiind cele mai precise în ceea ce priveşte timpul, cantitatea şi rezultatul măsurabil al proiectului. Într-o matrice cadru logic, aceste distincţii sunt mult mai precise şi mai clare şi utilizează o terminologie puţin diferită. Ar fi util să comparăm un program sau un proiect cu o fabrică sau cu o fermă. Ele pot conţine "contribuţii" - resursele pe care le introduci - şi rezultate - produsele dorite pe care le obţii. Nu uitaţi: "contribuţia" este substantiv, adică un lucru (sau mai multe lucruri), şi nu verb (ceva ce este de făcut). Acest cuvânt reprezintă o problemă în limba engleză, unde este greşit (în vocabular, gramatică) folosirea cuvântului "contribuţie" ca verb. O matrice cadru logic este foarte densă şi complexă, ia foarte mult timp pentru a fi citită şi încă şi mai mult timp pentru a fi construită. Prima dată când realizaţi o astfel de matrice ar fi indicat să o faceţi cu cineva care este familiarizat cu propunerea dumneavoastră de proiect. Ia timp şi nu este la fel de cursivă ca un roman. Planul general al unei ACL (Analize a Cadrului Logic): Analiza cadrului logic se realizează sub forma unui tabel cu 5 coloane. Se aşază pe o pagină standard (A4), iniţializare pagină: tip vedere. În cazul proiectelor mari şi complicate, se poate întinde pe mai mult de o pagină, însă cadrul optim este de o pagină. În partea de sus trebuie trecute titlurile celor cinci coloane, de la stânga spre dreapta:
În prima coloană din partea stângă, sub titlul "Rezumat", se afla 3 celule. Ele sunt numite, de sus in jos:
Dacă programul sau proiectul are mai multe scopuri, aceste trei celule se vor repeta şi vor fi aşezate sub primele trei - va trebui folosită câte o serie de câte trei celule pentru fiecare scop. În cea de-a doua coloană dinspre stânga, sub "Rezultate aşteptate", se vor găsi alte trei celule, aranjate vertical şi paralele cu cele trei celule din prima coloană dinspre dreapta. Ele se numesc, de sus în jos:
Două cuvinte sunt aparent similare: rezultate şi produse. Un produs este rezultanta directă a programului sau proiectului. Întorcându-ne la analogia cu ferma sau fabrica, produsul este ca laptele sau bicicletele. Rezultatele, pe de altă parte, nu sunt rezultatele directe ale proiectului sau ale programului, ci efectele asupra comunităţii sau beneficiarilor. Folosindu-ne de aceeaşi analogie cu ferma sau fabrica, rezultatele includ "Există lapte pe care îl pot bea copiii" sau "Transportul devine mai uşor atunci când mersul pe jos nu este singura opţiune". În cea de-a treia coloană de la stânga, sub "Indicatori de performanţă", sunt alte trei celule. Ele se numesc, de sus în jos:
Un cadru necompletat arată astfel: Analiza cadrului logic
Ultimele două coloane din partea dreaptă sunt Premisele şi apoi Riscurile. Fiecare dintre acestea se aplică pentru primele trei celule din rândul respectiv. Atunci când notaţi premisele, identificaţi lucrurile care vă aşteptaţi să rămână constante sau lucrurile previzibile, legate de subiectele de discuţie din primele trei coloane. Există mii de lucruri pe care le puteţi "prevedea", însă nu trebuie notate toate. De exemplu putem prevedea faptul că pământul nu va fi lovit de un asteroid care va produce un nor de praf si care va face să dispară viaţa aşa cum o ştim. Nu este necesar să includem astfel de posibilităţi îndepărtate în cadrul logic. De asemenea putem prevedea că nu va exista o lovitură de stat care sa distrugă sistemul economic. Într-o ţară precum Canada această posibilitate este atât de îndepărtată încât nu este nevoie să o menţionăm. Într-o altă ţară, Liberia spre exemplu, poate fi inclusă doar datorită faptului că există o mică posibilitate ca acest lucru să aibă loc şi astfel să interfereze cu desfăşurarea proiectului. În cazul în care construim biciclete, de exemplu, putem să prevedem dacă resurse ca tuburi de metal vor fi sau nu disponibile pe piaţă. Dacă de exemplu producem lapte, putem prevedea că nu va izbucni o epidemie de febră aftoasă care să ucidă toate vitele. Ultima din cele cinci coloane, Riscuri, este legată de cea de-a patra coloană, Premise. Riscul unei lovituri de stat în Canada este mic, pe când riscul unei lovituri de stat în Liberia chiar dacă este de asemenea scăzut, este totuşi mai ridicat decât în Canada. Atâta timp cât riscurile şi premisele identificate sunt corelate cu primele trei coloane, acestea vor fi strâns legate unele de celelalte. Cadrul logic final pe care îl creaţi seamănă cu designul proiectului, dar este aranjat în formatul descris mai sus, este mult mai condensat şi este aranjat în aşa fel încât toate celulele şi coloanele din tabel sa fie corelate logic. Unii finanţatori au sau cer tabele care pot fi puţin diferite ca număr şi titluri ale coloanelor, dar principiile rămân aceleaşi, inclusiv densitatea, concizia şi relaţiile logice dintre toate celulele. ––»«––Planificarea proiectului: © Drepturi de autor: 1967, 1987, 2007 Phil Bartle
––»«–– |
Pagina principală |
Designul proiectului |