Traduceri:

Alte pagini:

Module

Harta site-ului

Cuvinte cheie

Contact

Documente folositoare

Link-uri utile

Sumar:

• Sus
• Rezumat
• Introducere
• Întrebări cheie
• Întrebări cheie extinse
• Dincolo de ceea ce este esenţial
• Concluzie
• Anexă
• Jos

Sumar:

• Sus
• Rezumat
• Introducere
• Întrebări cheie
• Întrebări cheie extinse
• Dincolo de ceea ce este esenţial
• Concluzie
• Anexă
• Jos

Sumar:

• Sus
• Rezumat
• Introducere
• Întrebări cheie
• Întrebări cheie extinse
• Dincolo de ceea ce este esenţial
• Concluzie
• Anexă
• Jos

Sumar:

• Sus
• Rezumat
• Introducere
• Întrebări cheie
• Întrebări cheie extinse
• Dincolo de ceea ce este esenţial
• Concluzie
• Anexă
• Jos

DESIGNUL PROIECTULUI COMUNITAR

Instrucţiuni pentru lideri

de Phil Bartle, PhD

Traducere de Oana Bajka

revizuit de Claudia Marinas

Documentul central al modulului

Când faci planificarea, cum structurezi un proiect comunitar?

Rezumat:

Acesta este un document cu instrucţiuni, mai ales pentru mobilizatorul comunitar şi pentru membrii administraţiei comunităţii aleşi de comunitate ca întreg pentru a implementa dorinţele comunităţii în procesele de planificare şi de iniţiere a acţiunilor.

Proiectul comunitar este un set organizat de acţiuni care codifică prorităţile şi dorinţele comunităţii ca întreg (nu ale unui individ singular, nu ale unei facţiuni sau ale unui grup de putere din cadrul comunităţii, nu ale unei entităţi din afara comunităţii).

Introducere:

Pe măsură ce comunitatea se mobilizează şi toţi membrii ei participă la alegerea acţiunilor care trebuie întreprinse, devine utilă combinarea acestor alegeri şi decizii într-un proiect comunitar. Acest document este un ghid pentru structurarea proiectului în comunitate.

Veţi vedea că majoritatea deciziilor luate în procesul de mobilizare şi organizare şi în sesiunea de brainstorming sunt reflectate în designul proiectului comunitar. Aceasta este şi intenţia; un proiect bazat pe comunitate ar trebui să reflecte alegerile şi deciziile pentru întreaga comunitate.

Cele patru întrebări cheie:

Când planificaţi un proiect comunitar şi când puneţi pe hârtie planul respectiv într-un proiect comunitar, este folositor să începeţi cu principiile designului de proiect, mai degrabă decât să descrieţi doar ce subiecte veţi aborda. Principiile sunt cuprinse în cele patru întrebări incluse în celelalte module, trainingul de management, brainstorming şi aşa mai departe.

Aceste patru întrebări cheie şi unele variante ale lor sunt extinse şi prezentate foarte detaliat în documentul de faţă. Pe măsură ce treceţi în revistă pe rând întrebările şi detaliile corespunzătoare lor, răspunsurile reprezintă fiecare din elementele designului de proiect. Nu vă implicaţi în detalii într-atât încât să uitaţi că cele patru întrebări formează o unitate; ele se completează logic una pe alta.

Întrebările din primul set sunt adresate în termenii unei dorinţe materiale: "Ce" se doreşte. Aceasta este o abordare utilă dacă priorităţile comunităţii pot fi exprimate în termeni de construcţie, achiziţie, întreţinere, reparare sau proprietate asupra unui "obiect" folositor şi de valoare.

Întrebările din primul set sunt adresate în termenii unei dorinţe materiale: "Ce" se doreşte. Aceasta este o abordare utilă dacă priorităţile comunităţii pot fi exprimate în termeni de construcţie, achiziţie, întreţinere, reparare sau proprietate asupra unui "obiect" folositor şi de valoare.

Experienţa în lucrul cu comunităţile a demonstrat că diferite comunităţi cu venituri mici pot avea priorităţi diferite, în funcţie de situaţiile diferite în care se află fiecare. De exemplu, comunităţile rurale sărace îşi exprimă adesea obiectivele prioritare în termeni de instalaţii comunale, o clinică, o şcoală, aprovizionarea cu apă, salubritate publică, drum de acces. Oamenii care locuiesc în mahalalele urbane pot avea aceleaşi dorinţe (adesea ca extensie a instalaţiilor urbane existente) dar de asemenea ar putea dori să se unească pentru a lupta pentru drepturile chiriaşilor, pentru protecţie împotriva vandalismului şi infracţiunilor şi pentru alte modificări ale legilor şi practicilor existente.

În fiecare caz cele patru întrebări inter-relaţionează ca o unitate: (1) se identifică dorinţa, (2) se identifică resursele actuale, (3) se identifică mijloacele prin care se pot folosi acele resurse pentru atingerea acelor scopuri şi (4) se prevăd elemente ale impactului şi consecinţelor. Oricare ar fi metafora folosită, materială, geografică sau de altă natură, cele patru întrebări (şi răspunsurile la ele în termenii designului de proiect) rămân la fel şi se raportează unele la altele în acelaşi fel. Trebuie remarcată această unitate şi această relaţie dintre întrebări înainte de a trece la extinderea celor patru întrebări la cele de care avem nevoie pentru a structura un proiect.

Întrebările cheie extinse:

Dacă designul unui proiect comunitar se bazează pe aceleaşi patru întrebări, el este clarificat prin extinderea acestor întrebări. Aceasta nu scade din substanţa acestor întrebări ci le explică.

De vreme ce designul proiectului este exprimat ca un document scris, aceste întrebări (lista extinsă) servesc drept capitole sau secţiuni în structura documentului.

Întrebarea de management "Ce vrem?" se extinde în primele trei întrebări de pe lista extinsă:

• Care este problema?
• Definiţi scopul ca soluţia problemei;
• Cizelaţi scopul într-un set finit de obiective.

Obiectivele noastre specifică ce vrem. Ele vin ca răspuns la problema comunitară prioritară.

Întrebarea cheie de management "Ce avem?" se extinde în:

• Identificaţi resursele şi constrângerile;

"Ce avem" poate fi despărţit în două categorii de elemente: (1) ce avem util şi valoros (resurse) ce ne va ajuta să obţinem ce vrem, şi (2) ce avem şi ne va împiedica în obţinerea a ceea ce vrem (constrângeri). Acestea pot fi două capitole sau secţiuni separate în designul proiectului.

Întrebarea "Cum folosim ceea ce avem pentru a obţine ceea ce vrem" este extinsă în trei întrebări:

• Generaţi un set de strategii prin care să folosiţi resursele, să evitaţi constrângerile şi să atingeţi obiectivele;
• Alegeţi strategia cea mai eficientă; şi
• Luaţi decizii privitoare la organizare (structură, cine ce face, buget, program de lucru).

Numai o strategie (o cale de atingere a obiectivelor) este dorită şi necesară. Aşa cum se arată în sesiunea de brainstorming generarea câtorva alternative şi alegerea uneia este o metodă de a face procesul de luare a deciziilor mai participativ. Procesul de organizare este sarcina mobilizatorului, şi ar trebui să se bazeze logic pe obiectivele şi strategia alese de comunitate.

Întrebarea "Cum vom obţine ceea ce vrem cu ceea ce avem?" include de asemenea un buget. Bugetul rând-cu-rând ar trebui pus într-o anexă. Fiecare rând din bugetul vostru detaliat ar trebui să conţină costurile totale pentru o categorie de buget. Rândurile ar trebui să fie grupate în tipuri de costuri similare (de exemplu salarii, vehicule, comunicare, combustibil, transport). Dacă puteţi, faceţi distincţia între elemente recuperabile (adică echipament care mai poate fi folosit şi mai târziu) şi consumabile (de exemplu materiale care se folosesc şi se termină).

Bugetul ar trebui să fie o estimare realistă a tuturor costurilor implicate în implementarea şi operarea proiectului. Dacă este posibil demonstraţi potenţialul comunităţii de a se baza pe forţele proprii sau susţinerea din alte resurse decât acelea pe care le solicitaţi. Estimările costurilor ar trebui să fie împărţite pe categorii logice (elemente pe rânduri) cum ar fi: salarii; consumabile şi materiale; echipamente; transport şi diurne; chirie; telefon. Contribuţiile voluntare pe care le faceţi pentru proiect voi şi membrii organizaţiei voastre ar trebui să fie enumerate şi estimate cât de exact posibil în bani gheaţă. Specificaţi instalaţiile fizice care sunt sau vor fi accesibile pentru proiect. Specificaţi echipamentele şi consumabilele existente ale organizaţiei voastre care vor fi folosite pentru acest proiect. Includeţi alte contribuţii la acest proiect, de la guvern sau de la alte organizaţii.

A patra întrebare, "Ce se va întâmpla când vom reuşi?" se extinde în multe întrebări importante pentru designul proiectului. Acestea sunt rezumate prin:

• Luaţi decizii privitoare la monitorizare, raportare, evaluare.

Aceste trei lucruri sunt diferite dar sunt legate între ele. Şi ele sunt esenţiale, chiar dacă sunt adesea trecute cu vederea de mobilizatorii şi liderii comunitari cu mai puţină experienţă.

Monitorizarea înseamnă urmărirea procesului continuu al proiectului în timpul desfăşurării lui (în timp ce este "implementat"). Nu numai acţiunile întreprinse, ci şi rezultatele acţiunilor trebuie să fie monitorizate. Aceasta este necesar pentru a menţine proiectul pe drumul cel bun. Raportarea este mijlocul (verbal şi scris) prin care sunt informate despre monitorizare toate părţile interesate. Evaluarea reprezintă emiterea de aprecieri în legătură cu ce se întâmplă (şi cu "impactul" sau rezultatele acţiunii) pentru a schimba planurile, scopurile, obiectivele sau strategiile dacă este nevoie.

Monitorizarea ar trebui să fie făcută de:

• comunitate;
• administraţia OBC (Organizaţiei Bazată pe Comunitate); şi
• alţi donatori.

Designul proiectului ar trebui să explice cum vor fi măsurate şi verificate realizările proiectului.

Pregătirea şi primirea rapoartelor trebuie să fie hotărâte şi descrise în designul proiectului. Un accent deosebit ar trebui pus pe raportarea rezultatelor sau output-urilor (adică a efectelor proiectului, comparativ cu obiectivele planificate definite ca atare în propunerea de proiect) şi nu doar pe raportarea activităţilor proiectului (care reprezintă input-uri).

Dincolo de ceea ce este esenţial:

Dacă cele patru întrebări cheie de management, împreună cu extinderea lor în aproximativ o duzină de capitole ale designului de proiect, cuprind esenţa designului de proiect comunitar, mai sunt câteva elemente pe care le puteţi adăuga la design. Majoritatea acestor elemente suplimentare sunt enumerate şi descrise în alt modul, Propunerea de proiect. Motivul este că există un amestec de activităţi între structurarea unui proiect şi obţinerea de fonduri externe pentru acest proiect. Adăugarea lor la designul proiectului îmbunătăţeşte gradul de înţelegere a proiectului propus şi clarifică orice întrebări pe care le-ar avea membrii comunităţii în legătură cu el.

Mai mult, uneori scăpăm din vedere faptul că în cazul unui proiect bazat pe comunitate, cei mai importanţi donatori sunt înşişi membrii comunităţii. Timpul, energia, înţelepciunea şi gândirea pe care le donează comitetul executiv de asemenea îi aşează pe membrii acestuia pe locuri fruntaşe de pe lista donatorilor. Atunci când se structurează un proiect comunitar, aceasta ar trebui să se realizeze ca răspuns la dorinţele exprimate de comunitate (aşa cum au fost ele generate printr-o sesiune de brainstorming). Când designul este complet iar documentul proiectului este redactat şi pregătit, el ar trebui să fie retrimis în comunitate pentru feedback şi supus cercetării publice amănunţite, pentru a se confirma faptul că reflectă cu fidelitate priorităţile comunităţii ca întreg.

Nu vom include aici descrieri ale acestor elemente adiţionale. Pentru descrierile lor şi pentru motivele pentru care ar putea fi incluse, mergeţi la Propunerile de proiect.

Concluzie:

Atunci când comunitatea ca întreg a hotărât asupra acţiunii de întreprins, aceasta poate fi exprimată ca un proiect. Un proiect ar trebui să fie structurat. Elementele centrale ale proiectului ar trebui să fie produsul unui brainstorming condus de mobilizator; detaliile ar trebui stabilite de comitetul executiv ales de comunitate.

Setul de instrucţiuni de mai sus a arătat că elementele esenţiale ale designului sunt generate de cele patru întrebări cheie de management. Dincolo de aceste elemente esenţiale sunt de asemenea enumerate altele, care vor ajuta la clarificarea naturii proiectului în faţa comunităţii şi altor donatori.

Anexă: Model:

Planificarea unui proiect:

© Drepturi de autor: 1967, 1987, 2007 Phil Bartle
Web conceput de Lourdes Sada

––»«––

Ultima actualizare: 08.05.2011