Tweet
Traduceri:
Alte Pagini:
Module
Harta site-ului
Cuvinte cheie
Contact
Document utile
Link-uri utile
Conţinut:
Conţinut:
Conţinut:
Conţinut:
Conţinut:
Conţinut:
Conţinut:
Conţinut:
CAPITOLUL PATRU;
Training de gestionare a PCM
Pregătire pentru Sprijin; Metodologia de instruire în managementul comunităţii
de către Phil Bartle, PhD
Tradus de Ana Maria Panait
4. Training de gestionare a PCM:
În timp ce primele trei capitole ale acestei metodologii se referă la principiile de instruire în domeniul managementului aplicat pentru a împuternici comunităţile sărace, acest capitol descrie în detaliu punerea în aplicare a metodologiei pentru programul comunitar de management (PCM).
Când ne întâlnim cu membrii şi liderii comunităţii, mulţi vor spune, "Da, ştim totul despre participarea comunităţii. Doar aduceţi-ne foi de acoperişuri (sau ţevi) şi noi vom construi clinica ( sau aproviziona cu apă)." Alţii răspund cu neîncredere când spunem "Nu".
Le explicăm că atunci când ne aşteptăm să participe, înseamnă că trebuie să participe în:
- mobilizarea membrilor comunităţii;
- deciderea comunităţii asupra alegerii proiectelor prioritare;
- pregătirea proiectelor;
- alegerea comitetului executiv din interiorul comunităţii;
- deschiderea unui cont bancar pentru proiect;
- cumpărarea propriilor materiale de construcţii;
- organizarea în iniţierea proiectelor de întrajutorare;
- menţinerea şi susţinerea facilităţilor; şi
- monitorizarea şi reportarea pentru ei şi noi.
Le explicăm că le putem da pregătire managerială, şi că ajutorul nostru financiar este condiţionat de învăţarea unui bun management, de exemplu cum să scrie propuneri eficiente, deschiderea de conturi bancare comunitare şi infiinţarea unui sistem de contabilitate transparent.
Vrem sa facem totul foarte clar (deobicei repetându-ne) că nu facem promisiuni. Nu vom contribui la proiectele comunităţii decât atunci când propunerea lor este aprobată şi un contract este semnat. Proiectul (şi propunerea) şi contractul împreună, constituie punctul comun al pregătirii noastre de management comunitar, care va deveni mai evident.
Ilustraţie
10: Atelier de formare:
Gestionarea competeţelor de învăţare
 |
4.1. Alegerea proiectului de către comunitate:
Când suntem de acord să oferim comunităţii pregătire în management, începem prin a ne asigura că toţi membrii comunităţii sunt prezenţi atunci când se ia decizia asupra alegerii proiectului.
Subliniem că femeile, tineretul, persoanele cu handicap, şi oamenii săraci trebuie să fie recunoscuţi ca parte a întregii comunităţi, şi ar trebui să participe la luarea deciziilor cu privire la ce proiecte trebuiesc acceptate. Organizarea comunităţii este condusă de către (PCM) coordonatori regionali, membrii comitetelor de dezvoltare regională, liderii consiliului local, regional şi functionarii naţionali şi "activiştii" neplătiţi (membrii comunitari care oferă ocazional gratuităţi şi anumite incentive).
4.2. Evaluare nevoilor şi priorităţilor comunităţii:
Există o secvenţă logică: conştientizarea, mobilizarea comunităţii, identificarea problemelor prioritare, evaluarea resurselor şi potenţialele obstacole, generarea şi selectarea strategiilor, execuţia de acţiune, de monitorizare şi evaluare, şi înapoi din nou. Înainte ca o comunitate să decidă prioritatea proiectelor sale (sau rezolvarea problemelor) este practic să se observe comunitatea imparţial pentru a determina situaţia actuală.
Care sunt punctele forte şi punctele slabe ale comunităţii?
PCM sfătuieşte folosirea învăţământului participatoriu într-un proces al muncitorilor şi membrilor comunităţii care lucrează împreună pentru a observa, înregistra şi analiza situaţia actuală a comunităţii.
4.3. Nevoia unui Proiect Comunitar:
Atunci când o alegere de proiect se face (construcţie clinică, extinderea aprovizionării cu apă , construcţia de săli de clasă, un pod, orice), se explică comunităţii că trebuie să pregătească şi să depună o propunere de proiect bazată pe un bun design. Trebuie să decidă ce trebuie făcut, cât de mult va costa fiecare parte, unde vor obţine resursele, şi multe alte elemente de design.
Trebuie să subliniem că alegerea proiectului este doar o dorinţă momentan, până când se stabileşte precis şi specific cât, unde, când şi cum se va face. Aceasta este, de asemenea, ceea ce noi numim management de formare, şi le oferim consultanţă şi sugestii, dar întotdeauna subliniind că deciziile trebuie să fie făcute de către membrii comunităţii (în ansamblu), nu de noi.
4.4. Brainstorming şi selectarea priorităţilor:
O tehnică importantă de management inclusă în pregătirea de management este "The Brainstorm."
Elementul cheie al sesiunii este ca participanţii, sub îndrumarea unui moderator, să suspende toate hotărârile şi criticile în scopul de a aduce la lumină toate strategiile posibile (chiar şi cele mai absurde) şi apoi de a alege pe cele mai potrivite.
În timp ce brainstorming-ul a fost dezvoltat pentru a promova munca în echipă în rândul managerilor din intreprinderile mari, s-a dovedit a fi aplicabilă grupurilor comunitare pentru a identifica problemele lor, alege priorităţile pentru a le rezolva primele, identifică resursele, generează posibile strategii şi alegerea celor mai potrivite. Sesiunile de brainstorming ar trebui să fie folosite în mai multe faze ale procesului. Moderatorii ar trebui să fie pregătiţi pentru a le folosi, şi membrii comunităţii trebuie să fie cunoscători ai modului în care se dezvoltă acest tip de sesiuni.
În alegerea priorităţilor printre atatea alternative, brainstorming poate ajuta membrii comunităţii să dezvolte un sentiment de "proprietate" al activităţilor alese. Este important ca comunitatea, nu moderatorul, să ia decizii privind ce acţiuni ar trebui să fie alese şi ce nu. Moderatorul alege structura sesiunii de brainstorming şi se asigură că normele de bază sunt respectate (în special regula "împotriva criticilor") dar obţine ideile şi deciziile de la participanţi, evidenţiind faptul că sunt alegerile comunităţii.
4.5. Conceperea unui proiect sau activitate comunitară:
Deşi o sesiune de brainstorming poate duce la alegerea unui proiect comunitar şi unei scheme de proiectare, avem nevoie de un design mai detaliat în scopul obţinerii de fonduri de la majoritatea donatorilor.
Proiectul trebuie să fie uşor de înţeles. Poate fi inclus într-o propunere scrisă (vezi mai jos). Elementele esenţiale ale propunerii, mai întâi alegerea proiectului şi apoi realizarea sa, de către cine şi când, fiecare trebuiesc aprobate de către comunitate ca un întreg. Aceia aleşi pentru a pregăti proiectul nu numai trebuie să-l scrie, ci de asemenea trebuie să aibă grijă într-o întâlnire comunitară că toţi membrii înţeleg detaliile discutate.
Ilustraţia 11: Pregătire: Atelier de redactare a rapoartelor:
 |
4.6. Scrierea unei propuneri de proiect comunitare:
Amintiţi-vă că locul de muncă al unui facilitator este de a oferi comunităţii încrederea în sine. Facilitatorul nu ar trebui să scrie propunerea. Facilitatorul poate ghida reprezentanţii comunităţii (de exemplu executivul CBO) să scrie propunerea. Tehnicile de scriere a propunerilor sunt discutate în documentul Propuneri pentru Finanţare; Indrumări (Cum să obţineţi bani de la organizaţiile donatoare)
O propunere este o cerere de asistenţă financiară pentru a implementa un proiect. O propunere nu este o simplă "listă de cumpărături" a lucrurilor pe care le doriţi.
O propunere trebuie să justifice fiecare element din listă, astfel încât agenţia donatoare să poată decide dacă doreşte să ofere câteva sau toate acele lucruri. Cei care le prezintă ar trebui să ştie exact ce vor să facă cu aceste lucruri, şi de aceea trebuie să creeze un proiect pentru a indeplini ceea ce vor să realizeze.
Propunerea unui proiect trebuie să fie un document de "vânzare" sincer. Sarcina sa este de a informa şi convinge. Nu este un loc de predică, laudă sau minciună. În cazul în care comunitatea este convinsă că este o idee bună şi că merită sprijinită, propunerea sa de proiect trebuie să raporteze cinstit celor care iau deciziile şi compară meritele sale în raport cu alte propuneri de finanţare.
Ar trebui să fie clar indicat cum şi unde se încheie proiectul, or se va face auto-suficient. Propunerile trebuiesc să fie clare şi explicite, de preferabil scrise la masina de scris(computer), şi fără informaţii suplimentare. Mulţi donatori caută iniţiativa comunităţii locale în proiectul propus, folosirea resurselor disponibile în interiorul teritoriului şi planurile pentru ca proiectul să fie auto-suficient odată ce fondurile iniţiale vor fi cheltuite.
Donatorii sunt în căutare de abordări integrate în proiecte de dezvoltare din ce în ce mai des. Acest lucru înseamnă că comunitatea trebuie să stabilească până la ce punct proiectul său susţine şi completează activităţile existente şi este proiectat pentru a depăşi problemele ce pot apărea. Recomandăm ca o CBO să obţină resurse (fonduri) din diferite surse (mai ales locale). Nu trebuie să permitem că organizaţia sau gruparea să devină dependentă de un singur donator.
Propunerea ar trebui să includă o revizuire a rapoartelor care urmează să fie prezentate. Un raport narativ lunar ar trebui să explice în ce măsură obiectivele au fost atinse, care au fost cauzele care au împiedicat atingerea lor şi să dea sugestii şi motive pentru a schimba aceste obiective în cazul în care consideră că este necesar. Raportul poate include informaţii cu privire la evenimente şi contribuţii (ce acţiuni au fost efectuate, vezi mai jos), dar trebuie sa se concentreze asupra performanţei (rezultatele acestor acţiuni, care duc la atingerea obiectivelor stabilite). Trebuie să se acorde atenţie la numărul şi locaţia beneficiarilor. Raportul va fi mai bine organizat în secţiuni corespunzătoare secţiunilor propuse.
Pe lânga raportul narativ este raportul financiar. Un raport financiar lunar detaliat ar trebui să includă sumele de bani care au fost primite şi de unde, ce sume au fost cheltuite, listări linie de linie în funcţie de categoriile bugetului, motive pentru cheltuielile peste sau sub limită, şi o evaluare asupra modului în care cheltuielile contribuie la realizarea obiectivelor proiectului.
Nimeni nu ar trebui să încerce să scrie propunerea singur. Mediatorul ar trebui să facă o activitate de grup cu reprezentanţii comunităţii în numele comunităţii şi aprobat de comunitate mai întâi. Obţineţi ajutor de la prieteni şi colegii dumneavoastră, programatori, manageri, personal si pe oricine poate ajuta cu conceptele şi redactarea propunerii. Gândiţi-vă la pregătirea unei propuneri ca la o formă de "dialog" scrisă, în care fiecare plan successiv este o continuare a procesului.
O listă scurtă a capitolelor propuse se găseşte în Capitolele despre Planul Proiectului Comunitar. Poate fi folosit ca broşură în ateliere sau instructaje neoficiale.
4.7. Comitetul Executiv:
În timp ce aşteptăm ca întreaga comunitate să ia o decizie generală în ceea ce priveşte alegerea proiectului, şi cum să-l întreprindă (identificarea resurselor, alegerea unei strategii printre alternative) un grup mic, responsabil şi muncitor este necesar pentru detaliile proiectului. Acesta este Comitetul Executiv.
Nu vom dicta cum să se formeze un astfel de comitet, nu vom impune nici o metodă organizaţională preconcepută, dar vom avea grijă ca secretarul şi trezorierul să nu fie aleşi în funcţie doar de educaţie (au existat cazuri unde respectivii au dispărut cu fondurile comunitare) şi subliniem că o bătrână analfabetă de bună reputaţie în comunitate este o bună alegere pentru a ocupa poziţia de trezorier (pentru a număra bani nu trebuie să ştii să scrii sau să citeşti).
Ilustraţia 12: Mai multă acţiune comunitară; fabricarea carămizilor:
 |
4.8. Contribuţia comunitară:
Când arătăm că participarea comunităţii nu este acelaşi lucru cu contribuţia comunitară (deşi mulţi presupun greşit că da), de asemenea notăm că ambele sunt necesare. În timp ce participarea comunităţii înseamnă că luarea deciziilor face ca orice activitate să fie bazată sau centrată pe comunitate, contribuţia comunităţii este necesară pentru a se asigura că membrii săi simt că proiectul le aparţine, că au investit în el nu că numai l-au acceptat.
Indicăm faptul că cel puţin cincizeci la sută din contribuţiile proiectului trebuie să vină din partea comunităţii. La început acest lucru este văzut adesea cu anxietate şi disperare de către mulţi membrii ai comunităţii.
Apoi arătăm că forţa de muncă comunală donată ar trebui să fie calculată cu calm, facând asta vor fi plăcut surprinşi la câtă valoare va aduce comunităţii. De asemenea, trebuie explicat că timpul petrecut de către membrii comunităţii, în special cei din comitetul executiv care decid şi planifică proiectul, este timp în care aceştia donează abilităţile lor executive, cunoştinţele lor de planificare şi gestionare a timpului de lucru.
În plus, vom arăta că donaţiile de nisip şi pământ sunt de multe ori discrete şi ar trebui să fie recunoscute la valoarea lor justă ca contribuţii comunitare.
4.9.Pregătirea propunerii:
Când un grup comunitar decide să întreprindă un proiect ştie că există multe modalităţi de a obţine resurse. Acestea includ evenimente de străngere de fonduri, solicitări private şi agenţii donatoare, ultima necesitând o propunere.
La început, pregătirea unei propuneri este văzuta ca o metodă de a obţine fonduri de la o instituţie donatoare. Aceasta nu este o motivaţie rea în sine, ci scopul instruirii comunităţii în management este de a folosi această motivaţie pentru a ajuta comunitatea în pregătirea unei propuneri care să reflecte un bun design, o bună planificare şi o bună gestionare a proiectului (făcând astfel comunitatea mai eficientă şi mai durabilă). Prin urmare textul propunerii (în cazul în care este bine făcut şi include un design de proiect bun) devine un instrument important pentru instruire în domeniul managementului.
În multe cazuri, liderii sau membrii comunităţii ar spune ceva ca "Adune materialele şi vom construi spitalul". Aşa că vor fi surprinşi când le vom spune că nu vor primi materialele, dar un cec, şi numai dacă pregătesc un proiect acceptabil. Deşi propunerea este o cerinţă, pregătirea cu privire la modul de a face propuneri eficiente (efective în a aduce banii) este oferită ca parte a formării în domeniul managementului.
Spre deosebire de dezvoltarea comunităţii tradiţionale, unde intenţia imediată este de a mobiliza comunitatea să se ajute pe sine. Pregătirea comunitară de management are ca scop dezvoltarea durabilă pe termen lung: de a instrui comunitatea în design-ul proiectului, planificarea şi managementul proiectului, să încurajeze şi organizeze în consecinţă.
4.10. De la propunere la contract:
Atunci când comunitatea sugerează o propunere, nu este acceptată sau respinsă pe loc. În mod normal (de fapt întotdeauna) este returnat împreună cu câteva sugestii pentru modificări. Uneori comunitatea cere o sesiune de instruire privind scrierea propunerii. Pregătirea, care face parte din instruirea de management planificată, pune accent pe propuneri simple, practice şi care se încadrează în capacităţile comunităţii.
Noi nu pregătim cum se scriu propuneri "frumoase"; vrem ca ei să înveţe sa pregătească propuneri "eficiente" ("Efectul" dorit fiind obtinerea de fonduri). Odată ce propunerea ia formă, vom adapta un contract în format standard pentru a reflecta propunerea şi dialogul. Mai multe despre contract mai târziu.
4.11. Contracte Comunitare:
Eforturile animaţiei de gestionare a comunităţii au rezultat în formarea de noi OBC-uri (organizaţii bazate pe comunitate) şi consolidarea celor existente. Ca parte a formalităţilor acestor grupuri, sunt obligaţi să semneze un contract comunitar pentru a obţine finanţarea proiectelor de construcţie.
Contractele sunt concepute pentru a solicita ca OBC să creeze sau să genereze acţiuni specifice şi documente care să contribuie la formalizarea şi consolidarea acestora. Contractele sunt modificate pentru fiecare proiect în conformitate cu cererile OBC-urilor. Contractele sunt semnate de către ofiţerii programului de gestionare a comunităţii, de liderii locali si judeţeni, de ofiţeri guvernamentali şi doi membrii executivi ai fiecărei OBC care va fi consolidată.
4.12. Sublinierea fazelor proiectului:
Când cerem comunităţii să aleagă bine proiectul, sperăm să-l planifice în etape. Nu-l pot planifica tot odată.
Le spunem că banii nu vor putea sta pentru totdeauna în bancă, sau materialele de construcţii în depozit. Trebuie să decidă între multe etape logice, cum ar fi (a) a construi fundaţia, (b) construirea acoperişului sau (c) plasarea grinzilor.
Contribuţiile trebuiesc calculate (donatori, comunitate, guvern, etc) pentru fiecare dintre aceste etape. Aceste etape trebuie să fie incluse în propunerea şi contractul de comunitate, şi donatorul v-a plăti fiecare din ele, dacă toate documentele solicitate sunt prezente şi în cazul în care donatorul a văzut locul fizic al constructiei.
Astfel donatorul se bucură de o anumită protecţie sau control asupra deturnării de fonduri, şi poate refuza finanţarea altor etape în cazul în care etapele anterioare nu sunt finalizate (Până în prezent acest lucru nu a fost necesar în PCM, dar face parte din metodologia noastră).
4.13. Mai multe despre contract:
Contractul utilizat este făcut după un model standard folosit de ONG-uri la încheierea contractelor între donatori şi parteneri, care este apoi modificat în urma dialogului cu OBC-uri(organizaţii bazate pe comunitate). Este un document legal, deşi nu sunt prevăzute sancţiuni în caz de nerespectare (neplată).
Fiind proiectat pentru a ajuta la consolidarea comunităţii, include mai multe dispoziţii care merg dincolo de obiectivele specifice proiectului în sine. Include, spre exemplu, cerinţa ca OBC-urile să fie incluse întrun comitet executiv, să deschidă un cont bancar, să scrie o constituţie (sau echivalent), să furnizeze o listă a membrilor comitetului executiv, să facă înregistrări financiare şi narative corespunzătoare, să supravegheze activitatea, şi alte rapoarte narative şi financiare de progres si alte astfel de obligaţii.
Sunt mulţi pretendenţi la contract şi fiecare semnează cu un scop.
Doi membrii ai comitetului executiv al OBC sunt incluşi ca reprezentanţi ai comunităţii.
Chief Administrative Officer (fost secretar executiv, regional şi comisar regional) sau alt reprezentant al guvernului în regiune este prezent pentru a se asigura că administraţia regională este informată de proiectele comunitare în zonă şi că poate include acestea în planurile lor.
Un lider local, de obicei, primarul sau preşedintele consiliului, semnează pentru a se asigura că proiectul este considerat parte a sistemului de guvern democratic ales.
Consultantul Tehnic Şef semnează în calitate de reprezentant al părţii finanţate de ONU, în timp ce coordonatorul Naţional al Proiectului semnează ca reprezentant al guvernului.
Coordonatorul Regional semnează în numele Programului de Gestionare Comunitară.
Este nevoie ca OBC (cu ajutorul unui coordonator) să asigure semnarea contractului cu toţi semnatarii, acest lucru va face procesul transparent şi uşor de înţeles. Numai comitetul executiv al OBC este responsabil pentru deschiderea contului bancar şi recomandăm ca pentru validarea cecurilor trei membrii ai organizaţiei să semneze.
Officialii PGC-ului şi ai guvernului nu ar trebui să aibă semnătura recunoscută pentru utilizarea contului bancar al OBC (care protejează şi pe deasupra nu stimulează dependenţă). Semnatarii contractului nu sunt aceeaşi cu semnatarii contului bancar al proiectului.
4.14. Ceremonia prezentării cecului:
PGC, prin coordonatorii săi regionali, este de părere că furnizarea de cecuri bancare oricărei organizaţii bazate pe comunitate este un eveniment public. O ceremonie sporeşte transparenţa în faţa membrilor comunităţii, care aşa învaţă că această sumă de bani a fost încredinţată comitetului executiv ales pentru a duce la bun sfârşit propriul proiect comunitar.
Ceremonia de decernare atrage mulţi membrii ai comunităţii, ai presei, radio şi televiziune, şi oferă popularitate instituţiei şi comunităţii ţintă. (Nu ar trebui să invităm în mod direct presa, ci să încurajăm comitetul executiv spre a face acest pas). Acest lucru oferă un canal suplimentar de informaţii astfel încât să putem explica mai bine oficialilor locali şi altor părţi interesate metoda şi motivele din spatele ei.
Directorul de Dezvoltare Comunitară oficiază acest tip de ceremonii. Comunitatea este încurajată să invite bine plasaţi şi bine văzuţi funcţionari şi celebrităţi. La rândul său acest lucru întăreşte angajamentul comunităţii la finalizarea proiectului (şi folosirea pregătirii de management pe care o oferim).
Dansul, muzica, teatrul şi alte spectacole, efectuate de către grupuri de tineri, cluburi culturale şi şcoli locale sunt încurajate pentru a finaliza activitatea. Acest lucru nu numai că oferă divertisment pentru public, inspiră mândrie de tradiţii şi cultură şi un forum pentru artişti talentaţi.
4.15.Sărbătorirea finalizării proiectului:
Finalul proiectului, dacă este finalizat cu succes, nu ar trebui să fie trecut cu vederea.
Instructorul sau activistul trebuie să înţeleagă motivele pentru care concluzia trebuie să fie facută publică, să ştie de ce muzica şi dansul tradiţional trebuie să facă parte din sărbătoare, şi cum să încurajeze organizaţiile comunitare să planifice şi să efectueze sărbătoarea.
––»«––
Ilustraţia 13: Mai multă acţiune comunitară; Construirea:
 |
Notă: Pentru a copia sau descărca fiecare imagine de la adresa ei de URL, da-ţi click dreapta pe imagine şi alegeţi opţiunea "Save_Picture_As" în meniul vertical. De asemenea, vedeţi Ilustraţiile Ciclului Consolidat al Comunităţii , , Ilustraţii despre Dezastre, Ilustraţii despre Generarea de Venituri şi Ilustraţii în plus pentru seturi complete fără text. Poţi descărca imaginile în scopul folosirii personale la materialele de training.
- Introducere:
Pregătirea pentru Sprijin - Capitolul Unu:
Introducerea Trainingului de Management Comunităţilor - Capitolul Doi:
Pregătire pentru Acţiunea Comunitară - Capitolul trei:
Training de management pentru a Împuternici Comunităţile - Capitolul patru:
Pregătirea în legătură cu Programul Comunitar de Management - Capitolul cinci:
Câţiva participanţi în metodologia rezitenţei - Capitolul sase:
Alte câteva subiecte esenţiale de formare